Curtea de Apel București a constatat ca fiind încetate de drept măsurile asigurătorii dispuse de procurorii Direcției Naționale Anticorupție în 2012 asupra companiilor magnatului Puiu Popoviciu, potrivit unei decizii din 4 ianuarie 2024. Pe suprafața de peste 220 de hectare, aflată în portofoliul firmelor Băneasa Investments SA și Băneasa Business & Technology Park SA, se află marile centre comerciale Mall Băneasa și IKEA, dar și Ambasada Statelor Unite ale Americii la București.
Decizia de ridicare a măsurilor asigurătorii din Dosarul Băneasa, care nu e definitivă, a fost luată de Liana Arsenie, președintele CAB, care rejudecă dosarul Băneasa.
„Constată încetate de drept măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanţa din 23.08.2012 emisă în dosarul de urmărire penală nr. 206/P/2006 faţă de persoanele responsabile civilmente Băneasa Investments SA, respectiv Băneasa Business & Technology Park SA. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la pronunţare pentru procuror şi de la comunicare pentru persoanele responsabile civilmente. Pronunţată în şedinţă publică, azi 04.01.2024”, se arată în decizia pe scurt publicată pe portalul instanțelor.
Judecătoarea Arsenie a constatat că nu s-ar fi respectat articolul 250 indice 2 din Codul de procedură penală care spune că măsurile asigurătorii trebuie verificate o dată la un an, conform suselor judiciare citate de G4Media.ro. Articolul a intrat în vigoare acum trei ani, prin Legea nr. 6/2021.
În 2021, latura civilă a dosarului Băneasa privind confiscarea terenului din Băneasa de la Puiu Popoviciu era la judecătoarea Nadia Guluțanu. În decembrie 2022, ea a fost exclusă însă din magistratură, iar dosarul a ajuns la alți magistrați și, în final, la judecătoarea Liana Arsenie, pe atunci vicepreședinte al CAB.
Măsurile asigurătorii rămăseseră definitive prin sentința penală de condamnare a lui Puiu Popoviciu la 7 ani de detenție din 2017, au explicat sursele G4Media.ro. Abia după iunie 2023, când procesul penal a fost redeschis prin revizuire, iar apoi latura penală și cea civilă au fost reunite, măsurile asigurătorii ar fi trebuit verificate, au explicat aceleași surse. „Până în iunie 2024 suntem în termenul de un an de zile în care măsurile asigurătorii pot fi verificate și menținute”, au explicat surse judiciare pentru G4Media.ro.
Omul de afaceri fusese condamnat în 2017 pentru complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită.El a fost apoi dat în urmărire internaţională, iar Curtea de Apel Bucureşti a emis un mandat european de arestare pe numele lui după ce a plecat din România, în data de 3 august 2017, ajungând în Marea Britanie. În 26 mai 2023 a fost suspendată pedeapsa de 7 ani de închisoare primită de Gabriel „Puiu” Popoviciu în dosarul ”Băneasa”, procesul urmând a se rejudeca de la zero, Curtea de Apel București (CAB) a decis să retragă mandatul european de arestare emis pe numele omului de afaceri.
De amintit că pe 24 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție a Marii Britanii a dat verdictul final în privința extrădării omului de afaceri Puiu Popoviciu, astfel că prin sentința dată acesta scapă definitiv de extrădare. Decizia High Courte of Justice din Marea Britanie are putere de lege în Regatul Unit și vine după ce, în 11 iunie, Înalta Curte din Londra a refuzat extrădarea lui Puiu Popoviciu.
Tot pe 4 ianuarie 2024, judecătoarea Liana Arsenie a încuviințat mai multe probe solicitate de Puiu Popoviciu, arată sursa citată.
„Încuviinţează pentru inculpatul Popoviciu Gabriel Aurel proba cu înscrisuri, respectiv:
Decizia de joi a CAB vine la aproximativ o jumătare de an după ce o altă judecătoare de la această instanță, Ionela Tudor, a anulat două hotărâri de Guvern emise în urmă cu 25 de ani care stabileau că terenurile Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMVB) fac parte din domeniul public al statului. Decizia nu este încă definitivă, următorul termenul dat de Înalta Curte de Casație și Justiție fiind stabilit pe 4 aprilie, potrivit Press Hub.
Judecătoarea Tudor a stabilit, în iunie anul trecut, că terenul de 226 de hectare pe care Puiu Popoviciu l-a obținut printr-o asociere controversată că nu aparținea statului, ci era în proprietatea USAMVB.
„Verificând situaţia juridică a imobilului în discuţie, Curtea constată că până la acest moment, singurele acte normative care îl includ în patrimoniul statului sunt H.G. nr. 517/1999 şi H.G. nr. 776/1999 privind modificarea şi completarea HG nr. 517/1999”, se arată în motivarea deciziei.
Citiți și: