Curtea de Apel Bucureşti critică în termeni duri rechizitoriul în dosarul Ferma Băneasa, în care iniţial omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat la şapte ani de închisoare. Judecătorii au afirmat că decizia de anulare a sentinţei şi de achitare a acestuia şi a celorlalţi 10 inculpaţi, că acuzaţiile sunt ”consecinţa unor erori fundamentale de raţionament juridic decurgând din interpretări trunchiate, prin fracturarea algoritmilor logico-juridici.”
Puiu Popoviciu a fost achitat vineri de Curtea de Apel București, care a anulat condamnarea la 7 ani de închisoare pronunțată în 2017. Motivul invocat de magistrați pentru achitare este că fapta nu există.
Decizia se referă la acuzațiile de corupție în legătură cu asocierea firmei sale, SC Băneasa Investments SA, cu Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București pentru un teren de 224 de hectare.
Hotărârea a fost luată după ce judecătorii au admis cererea de revizuire a sentinței formulată de Puiu Popoviciu.
”Întreg rechizitoriul este constituit dintr-un şir nesfârşit de erori de raţionament juridic, decurgând din lipsa de înţelegere a mecanismelor legale în materia legilor fondului funciar”, este opinia CAB.
DNA susţinea, în rechizitoriul întocmit la finalul anului 2012, că în perioada 2000 – 2004, Alecu Ioan Niculae, la acel moment rector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară (USAMV), beneficiind de sprijinul interesat al omului de afaceri Gabriel Popoviciu, în baza unui contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale, a făcut posibilă aducerea unui teren de 226 hectare, aparţinând domeniului public al statului, ca aport în natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de Popoviciu.
În condiţiile în care terenul respectiv (ferma Băneasa) se afla în proprietatea publică a statului, conform legii, nu putea să facă obiectul vreunei tranzacţii şi, în plus, a fost în mod vădit subevaluat, afirmau propurorii. În momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Băneasa Investments S.A., terenul a fost evaluat la valoarea de 1 USD/mp, în timp ce valoarea de piaţă de la acea dată era de aproximativ 150 euro/mp.
Conform anchetatorilor, prejudiciul total cauzat USAMV Bucureşti, rezultat din subevaluarea terenurilor raportate la capitalul social al SC Băneasa Investments S.A., din drenarea sumelor vărsate cu titlul de aport în numerar, precum şi din contribuţia la suma minim garantată s-a ridicat la suma de 6.194.722.180.586,5 lei vechi.
În cazul lui Alecu Ioan Niculae, acuzaţia a fost de de abuz în serviciu în formă calificată, în timp ce împotriva lui Popoviciu au fost formulate acuzaţiile de complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită. În total, 11 persoane au fost puse sub acuzare şi condamnate în acest dosar, potrivit News.ro.
În decizia de anulare a sentinţei de condamnare, şi de achitare pe motiv că faptele nu există, Curtea de Apel Bucureşti remarcă faptul că ”în cauză, s-a reţinut că inculpatul Alecu Ioan Niculae, ajutat fiind de inculpatul Popoviciu Gabriel Aurel, ar fi săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu pentru că a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, deşi ştia că nu are dreptul, terenul fiind, în opinia parchetului în domeniul public al statului.”
Curtea de Apel a apreciat însă că dreptul la petiţionare nu reprezintă o conduită ilicită, ci exerciţiul unui drept în limitele prescrise de legiuitor, aşa încât nu poate genera nicio vătămare, iar demersul lui Alecu Niculae ”nu aduce atingere niciunei valori sociale.”
”Curtea constată că în prezenta cauză, fapte de natură pur civilă pretind angajarea în mod nelegal a răspunderii penale, întrucât organele de cercetare penală au apreciat raporturile juridice dintre părţi fără a le supune unei analize interdisciplinare, comparative şi judicioase, în ciuda faptului că la dosarul cauzei existau probe pertinente, concludente şi utile dându-se o interpretare străină de litera şi spiritul legilor fondului funciar.
Acuzaţiile formulate sunt consecinţa unor erori fundamentale de raţionament juridic decurgând din interpretări trunchiate, prin fracturarea algoritmilor logico-juridici, Parchetul raportând comportamentul inculpaţilor la un tipar legal imaginar prin alterarea unor raporturi juridice de drept civil şi atribuirea de conotaţie penală exerciţiului unor drepturi şi obligaţii civile”, se arată în documentul instanţei, consultat de News.ro.
Conform instanţei Curţii de Apel Bucureşti, ”toate acuzaţiile de abuz în serviciu se grefează pe fapte de natură pur civilă, lipsind condiţiile de tipicitate, atât sub aspect obiectiv, cât şi subiectiv, părţile exercitându-şi, fie dreptul la petiţionare, fie atribuţiilor legale în baza cărora au interpretat şi aplicat legea, respectiv dispoziţii de drept funciar.”
În opinia judecătorilor CAB, împrejurarea că un anumit bun a fost folosit de către stat sau de un institut de cercetare/unitate de învăţământ cu profil agricol în perioada 1945-1990 nu este suficient pentru a stabili apartenenţa reală a bunului la domeniul public, iar simpla apartenenţă nu valorează titlu de proprietate.
Curtea afirmă că, în ceea ce priveşte faptele de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu imputate inculpatului Popoviciu Gabriel Aurel, ”acestea nu există de vreme ce activitatea autorului Alecu Ioan Niculae nu există ca manifestare în sfera penală, faptele imputate fiind exclusiv exerciţiu al unor drepturi subiective”.
CAB contestă şi evaluarea făcută de procurori în ceea ce priveşte prejudiciul care ar fi fost creat USAMV: Sunt doar afirmaţii nesusţinute probator
”Referitor la prejudiciile care ar fi fost create USAMV, Curtea afirmă că sunt doar afirmaţii nesusţinute probator, întrucât lipseşte o minimă analiză comparativă a situaţiilor financiar contabile, ignorând aşa cum s-a precizat anterior, faptul că viaţa economico-financiară a unei societăţii generează nu doar profit, ci şi pierderi, acţionarii fiind ţinuţi în egală măsură de ambele componente”, afirmă instanţa.
Totodată, remarcă faptul că, deşi este vorba despre interacţiuni economice şi raporturi juridice ce intră în sfera de reglementare a Legii 31/1990 privind societăţile comnerciale, ”Parchetul nu face nicio analiză a comportamentului inculpaţilor prin prisma exigenţelor acestui act normativ”.
Curtea de Apel Bucureşti a admis, vineri, cererea de revizuire formulată de omul de afaceri Puiu Popoviciu în dosarul ”Ferma Băneasa”, anulându-i sentinţa de 7 ani de închisoare şi achitându-l pentru acuzaţiile de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată şi pentru dare de mită, pe motiv că fapta nu există.
Şi fostul rector USAMV Alecu Ioan Niculae a fost achitat, decizii similare vizându-i şi pe ceilalţi nouă acuzaţi în dosar. Decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare.
El a fost dat în urmărire internaţională, iar Curtea de Apel Bucureşti a emis un mandat european de arestare pe numele omului de afaceri. Acest mandat a fost transmis către autorităţile britanice, iar în iulie 2019 acestea au aprobat predarea lui Gabriel Popoviciu în România. Apoi, predarea sa a fost respinsă de către instanţa britanică.
Condamnarea lui Gabriel Popoviciu la şapte ani de închisoare a fost suspendată definitiv, în iunie 2023, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a respins contestaţia DNA la decizia luată de Curtea de Apel Bucureşti în urmă cu o lună. De asemenea, instanţa a hotărât rejudecarea cauzei.
În 5 ianuarie anul acesta, Curtea de apel Bucureşti a constatat ca fiind încetate de drept măsurile asigurătorii dispuse de DNA asupra terenului din Băneasa deţinut de companiile lui Puiu Popoviciu, Băneasa Investments SA şi Băneasa Business & Technology Park SA, terenuri pe care se află Mall Băneasa, Ikea şi Ambasada SUA.