Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat câștig de cauză României și a anulat parțial Pachetul Mobilitate I. Implicațiile pentru transportatori

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat, vineri, o decizie importantă pentru transportatori, în cauza inițiată de România împotriva Parlamentului European și a Consiliului.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și  Ministerul Afacerilor Externe salută hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 4 octombrie 2024 în cauza C-547/20, România împotriva Parlamentului European și a Consiliului, au transmis, vineri, oficialii instituției.

Prin această hotărâre, instanța UE a dat câștig de cauză României, anulând prevederea din Pachetul Mobilitate I care a impus operatorilor de transport rutier să asigure la fiecare 8 săptămâni întoarcerea vehiculului la centrul operațional din statul membru de stabilire.

„Salut decizia de astăzi a instanței europene. După o perioadă destul de lungă în care transportatorii au resimțit efectele negative ale pachetului Mobilitate I, eforturile echipei comune ale MTI și MAE au fost încununate de succes prin admiterea acțiunii în anulare a României la CJUE, iar prin decizia de astăzi a instanței a fost anulată prevederea privind întoarcerea vehiculului la sediu în 8 săptămâni. Mulțumesc tuturor pentru încredere și susținere”, a declarat Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor și Infrastructurii.

Traseul deciziei

Conform instituției, hotărârea pronunțată vineri de CJUE este rezultatul eforturilor susținute, dar și a bunei colaborări dintre Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Muncii și Securității Sociale și Consiliul Concurenței. Această hotărâre este definitivă.

Reprezentarea juridică a statului român în acest dosar a fost asigurată de Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene, sprijinit de juriști ai Serviciului Contencios UE din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Pachetul Mobilitate I este alcătuit din trei acte legislative, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 31 iulie 2020:

• Regulamentul (UE) 2020/1054 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce privește cerințele minime referitoare la duratele de conducere zilnice și săptămânale maxime, pauzele minime și perioadele de repaus zilnic și săptămânal și a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce privește poziționarea prin intermediul tahografelor;
• Regulamentul (UE) 2020/1055 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 și (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluțiile sectorului transportului rutier;
• Directiva (UE) 2020/1057 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 iulie 2020 de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier și de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Inițierea cauzei C-547/20 face parte din demersurile realizate de România în vederea anulării unor prevederi din Pachetul Mobilitate I considerate ca având implicații negative asupra pieței interne și a competitivității transportului de mărfuri în UE, arată MTI.

Dincolo de inițierea de acțiuni în anularea parțială a Pachetului Mobilitate I, România a intervenit în susținerea acțiunilor în anulare declanșate de alte 6 state membre – Lituania, Bulgaria, Cipru, Ungaria, Malta și Polonia.

Sursa foto: Curtea de Justiție a Uniunii Europene – caracter ilustrativ