Dan Negru intervine în SCANDALUL dragării Canalului Bâstroe: „Bucurați-vă de fotografiile din Deltă. Vor fi prețioase!”

Dan Negru intervine în scandalul dragării Canalului Bâstroe. Realizatorul TV afirmă că „acum e tămbălău din nou” din cauza acestei  zone. „Bucurați-vă de fotografiile din Deltă. Vor fi prețioase!”, afirmă el.

„Bucurați-vă de fotografiile din Delta Dunării. Ați auzit de Canalul Bâstroe?

E un motiv vechi de dispută.

În 2004 , Ucraina a început construcția unui canal care să facă legătura între Dunăre și Marea Neagră. Asta e canalul Bâstroe care ar fi o catastrofă pentru Deltă. Toți știu asta!

Dar cum Delta Dunării e patrimoniu UNESCO, americanii și UE au cerut Ucrainei să oprească lucrările la canal.

O vreme le-au oprit”, afirmă Dan Negru.

„Acum e tămbălău din nou, au reînceput lucrările acolo”

„Acu’ e tămbălău din nou, au reînceput lucrările acolo doar că puțini o mai spun cu voce tare. Așa că, bucurați-vă de fotografiile din Deltă. Vor fi prețioase!

Să gândești singur și cu voce tare e cel mai mare curaj”, scrie prezentatorul TV pe Linkedin.

Scandalul Bâstroe ia amploare! Ucraina vrea să dragheze și o porțiune importantă a Canalului Chilia

Ucraina intenționează să dragheze nu doar canalul Bâstroe, ci și o porțiune importantă a canalului Chilia, arată un studiu realizat de o companie din țara vecină care dorește să construiască un nou terminal pentru transportul cerealelor în apropierea portului Ismail, situat pe brațul Dunării care separă România de Ucraina.

Studiul, citat de Digi24, arată că Ucraina intenționează să dubleze adâncimea brațului, la peste 8 metri. Kievul consideră brațul Chilia ca fiind o „cale navigabilă interioară a Ucrainei”, printr-o decizie a guvernului ucrainean luată în urmă cu un an.

Nibulon, una dintre cele mai mari companii agricole din Ucraina, dorește să construiască un terminal pentru transportul de cereale pe Dunăre, în apropierea portului Ismail, situat pe brațul Chilia.

Compania a pregătit un studiu de peste 500 de pagini privind impactul de mediu al investiției, care a fost finalizat anul trecut.

Lucrările pe care Nibulon intenționează să le facă includ construirea de silozuri, stabilirea unei flote, precum și „lucrări de dragare și construirea de structuri hidraulice”, potrivit studiului publicat, care poate fi consultat AICI.

Pentru a realiza investiția, compania solicită concesionarea a aproape 20 de hectare de teren în apropierea portului ucrainean Ismail, argumentând că transportul cerealelor va fi mai rapid și mai eficient, reducând costurile.

Planul companiei ucrainene include lucrări de dragare pe Dunăre pentru construcția terminalului, pe o suprafață de 10,4 hectare, care se află de-a lungul canalului de navigație „Vâlcov – Ismail Ceatal”, în zona portului Ismail. Canalul de navigație „Vâlcov – Ismail Ceatal” care apare în studiul companiei Nibulon este, de fapt, brațul Chilia al Dunării, care constituie granița dintre România și Ucraina.

Spre deosebire de „Vâlcov – Ismail Ceatal”, canalul Băstroe se află în întregime pe teritoriul Ucrainei, pornind de la brațul Chilia și terminând, după 12 kilometri, în Marea Neagră.

Cu toate acestea, partea ucraineană consideră acest sector al Dunării, Vâlcov – Ismail Ceatal, cu o lungime de peste 90 de kilometri, ca fiind o „cale navigabilă interioară a Ucrainei”, printr-o decizie a guvernului de la Kiev, luată anul trecut, cu puțin timp înainte de invazia rusă.

„Canalul de navigație Vâlcov – Ismail Ceatal, în conformitate cu Rezoluția Cabinetului de Miniștri al Ucrainei nr. 136, din 9 februarie 2022, este o cale navigabilă interioară a Ucrainei, având următoarele dimensiuni aprobate: lungime 95,445 km; lățime 120 m; adâncime 8,23 m (de la nivelul mării); în legătură cu adâncimea proiectată de 8,23 m, se specifică „adâncimea nerealizată din cauza nefinalizării lucrărilor”, potrivit studiului Nibulon.

Lucrările de dragare în zona portului Ismail, pentru construcția noului terminal, se vor face în etape, până la atingerea adâncimii de 8,23 m, conform proiectului. În document se precizează că ultima etapă va fi realizată dacă „statul ucrainean va începe lucrările de dragare a canalului de navigație Vâlcov – Ismail Ceatal și a secțiunilor din aval”.

Adâncimea medie a brațului Chilia este de aproximativ 4 metri în prezent. Adâncirea brațului ar crește și mai mult volumul de apă transportat de acest braț al Dunării, care oricum are aproximativ 60% din debitul Dunării, ceea ce ar duce la o scădere a nivelului apei în celelalte zone ale Deltei Dunării, cu consecințe majore pentru biodiversitate, avertizează experții de mediu.

România nu este de acord cu introducerea brațului Chilia în rețeaua TEN-T

Ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, anunțase, miercuri, că există semnale că Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, lucru care ar putea avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării, iar Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze.

Ministerul Afacerilor Externe a precizat, joi, că nu a primit nicio informare de la autorităţile române privind execuţia unor lucrări de adâncire a canalului Bâstroe şi a reiterat poziţia României, care nu este de acord cu propunerea de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe în reţeaua europeană de transport TEN-T.

De asemenea, Ministerul Mediului a anunţat că nici legislaţia naţională a României şi nici cea ucraineană nu permit desfăşurarea unor lucrări în acea zonă, care să pună în pericol biodiversitatea.

Ministrul adjunct al infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, a anunţat vineri că negocierile privind prelungirea coridorului pentru cereale prin Marea Neagră vor începe într-o săptămână.