De ce a fost respinsă extrădarea miliardarului Beny Steinmetz în România. Motivarea judecătorilor din Grecia

Judecătorii Curții de Apel din Atena au explicat, în motivarea deciziei de respingere a cererii de extrădare a miliardarului israelian Beny Steinmetz, transmisă de statul român, printre alte argumente, că, în cazul în care ar fi executat mandatul european de arestare, persoana condamnată va fi supusă unui „tratament inuman și degradant din cauza condițiilor de detenție”, respectiv mai un spațiu personal mai mic decât suprafața de 3 metri pătrați, conform normelor europene.

Completul Curții de Apel din Atena a decis, în 30 martie, să nu execute Mandatul European de Arestare – din 12 ianuarie 2021 al autorităților române, și în special al Curții de Apel Brașov – pe numele cetățeanului israelian și francez Benyamin Steinmetz, pentru a executa pedeapsa de 5 ani la care a fost condamnat definitiv în dosarul „Ferma Băneasa”, pentru tranzacții frauduloase cu terenuri. Miliardarul fusese reținut pe aeroportul din capitala elenă, în noiembrie 2021.

După reținerea lui, Ministerul Justiției a transmis că au fost demarate procedurile pentru extrădarea miliardarului, manifestându-și disponibilitatea de a colabora cu autoritățile elene: „Omul de afaceri Beny Steinmetz a fost reținut în data de 24 noiembrie 2021, pentru 24 de ore, pe teritoriul Republicii Elene. Acesta a fost prezentat instanţei locale, care a dispus control judiciar cu interzicerea părăsirii teritoriului grec”.

„Dreptul la un proces echitabil a fost deja încălcat”

În decizia din 30 martie, magistrații eleni au decis și să ridice condițiile restrictive impuse omului de afaceri, respectiv obligaivitatea înfățisării la secția de poliție o singură dată în primele cinci zile ale fiecărei luni, interdicția de a părăsi țara și plata garanție, și au dispus și restituirea garanției în valoare de 5.000 de euro.

Curtea de Apel din Atena a considerat că România nu are condiții de detenție în standard, dar și că judecătoarea Florentina Dragomir, care a fost în complet, nevând jurământ, a dat completului caracterul de „nelegal constituit”.

În motivarea publicată, judecătorii susțin că „există o încălcare a drepturilor fundamentale a persoanei solicitate și în special că dreptul la un proces echitabil a fost deja încălcat (articolul 47, 2 din Cartă), întrucât în componența Curții care a condamnat-o a participat un judecător care nu a depus jurământul legal înainte de a-și prelua atribuțiile, în timp ce în cazul extrădării acesteia către autoritățile române, încălcarea articolului 4 din Cartă (articolul 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului) este iminentă, întrucât va fi supusă persoana solicitantă unui tratament inuman și degradant din cauza condițiilor de detenție”.

Articolul 3 din Convenție, intitulat „Interzicerea torturii”, stipulează că „Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante”.

În documentul instanței sunt detaliate condițiile, capacitățile și gradul de ocupare ale penitenciarelor din România, care sunt, conform aparătorilor omului de afaceri, mai precare față de spațiul personal minim de 3 metri pătrați conform jurisprudenței CEDO ș CJUE. „Orientativ, se menționează că Penitenciarul Mărgineni – în care, după toate probabilitățile, persoana solicitată și-ar inspăi pepeapsa – cu o capacitate de 483 de persoane, a găaduit 751 de deținuți și, prin urmare, a avut un grad de ocupare de 155%”.

Cât de mare este prejudiciul în dosarul Ferma Băneasa

Dosarul Ferma Băneasa are un prejudiciu stabilit la 145 de milioane de euro. Conform procurorilor, afacerea ilegală a constat în revendicarea fostei ferme regale Băneasa de către Prințul Paul al României, cu sprijinul celorlalți inculpați.  Prințul pretindea că ar fi aparținut familiei regale al cărei moștenitor a încercat să devină. El nu a fost recunoscut însă ca descendent al Regelui Carol al II-lea, iar ancheta a stabilit că ferma Băneasa nu a aparținut niciodată familiei regale, ci a fost doar dată în folosință.

Verdictul final în dosarul Ferma Băneasa – legat de retrocedările ilegale a zeci de hectare – a fost dat de Înalta Curte de Casație și Justiție în decembrie 2020: : omul de afaceri Remus Truică a fost condamnat la șapte ani de închisoare, israelienii Benyamin Steinmetz și Tal Silberstein au primit câte cinci ani de închisoare, iar autoproclamatul prinț Paul al României, trei ani și patru luni.

Jurnalistul Dan Andronic a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, iar avocatul Robert Roșu, 5 ani de detenție efectivă.

Avocatul a fost ulterior achitat în recurs în casație, dovedindu- se că a fost condamnat nelegal.

Paul al României a fugit din țară și a fost dat în urmărire internațională, cu, a fost și cazul miliardarului israelian Beny Steinmetz.

Prin decizia definitivă din 17 decembrie 2020, Înalta Curte a decis și confiscarea de către stat a terenurilor fostei ferme regale de la Băneasa și a pădurii Fundu Sacului din Snagov în valoare de 145 de milioane de euro.