Ce condiții de detenție a transmis România că va primi prințul Paul și de ce a refuzat instanța malteză extrădarea.”Această dihotomie l-ar discrimina”
Autoritățile române au dat asigurări instanței din Malta care a judecat cererea de executare a mandatului european de arestare pe numele lui Paul Philippe al României, în vederea extrădării, că îi vor fi oferite condiții decente de încarcerare, cu posibilitatea de a beneficia de un regim semideschis de detenție și de a alege diferite activități care să îi reducă timpul petrecut în închisoare. Judecătorii din Malta nu au fost însă convinși că, în baza informațiilor despre condițiile din penitenciare primite de la autoritățile române, unele greu de verificat în documentele publice, nu îi vor fi încălcate prințului Paul drepturi fundamentale și au respins cererea de extrădare, așa cum o făcuseră anterior și omologii din Franța, unde acesta a stat din decembrie 2020, după condamnarea din dosarul ”Ferma Băneasa”, până în aprilie 2024, când a fost prins și reținut în Malta.
- Paul Philippe al României – care se prezenta ca fiind prințul Paul – a fost dat în urmărire în decembrie 2020, după ce a fugit din țară chiar înainte ca magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție să-l condamne definitiv la 3 ani și 4 luni de închisoare, în dosarul retrocedării ilegale a Fermei Regale de la Băneasa.
- După pronunțarea deciziei de condamnare, polițiștii nu l-au mai găsit pe Paul al României în țară, astfel că a fost dat în urmărire internațională.
- Fugarul a fost prins abia în 27 iunie 2022, când fost ridicat de polițiștii francezi de pe o stradă din Paris. Paul al României a fost încarcerat, însă, în luna septembrie a aceluiași an, a fost eliberat și plasat sub control judiciar, printr-o decizie a Curții de Apel Paris.
- În 28 aprilie 2024, cu ajutorul polițiștilor români, prințul Paul a fost localizat în Malta și ridicat dintr-un resort de lux, ulterior fiind luat în custodia autorităților judiciare din Malta, pentru judecarea cererii de extrădare în România.
- Curtea Magistraților din Malta a decis, în 20 mai, să respingă extrădarea lui Paul Philippe al României. Judecătorul care a luat decizia s-a bazat pe informațiile trimise de autoritățile române despre condițiile din penitenciare, pe documente privind supraaglomerarea din închisorile românești, pe drepturile primite după ce ar ajunge în spatele gratiilor, pe vârsta, starea de sănătate și posibile discriminări la care ar fi supus.
- Deși instanța de fond din Malta a dispus eliberarea, Paul Philippe al României va rămâne în arest timp de trei zile, până când procurorul general va decide dacă va face sau nu apel la această decizie. Ministrul Justiției spune că vor fi făcute toate demersurile pentru ca decizia din Franța să nu se mai repete și prințul Paul să ajungă într-o închisoare din România.
Gândul prezintă, din decizia detaliată a Curții Magistraților din Malta, motivele pentru care instanța a apreciat că Paul Philippe al României nu va fi extrădat pentru a executa în țară pedeapsa din dosarul ”Ferma Băneasa”
Autoritățile române au garantat că îi vor asigura prințului Paul, în penitenciar, un spațiu de cel puțin 4 metri pătrați, exceptând baia, pentru a-și executa pedepsa în țară, dar Curtea Magistraților din Malta a decis, luni, că există un ”risc real” ca extrădarea să ducă la încălcarea drepturilor sale fundamentate, arată decizia instanței, consultată de Gândul.
Judecătorii din Malta argumentează decizia de a respinge cererea de extrădare prin faptul că nu au primit informații suficient de clare, dar și că programele de investiții menționate pentru reducerea aglomerării în penitenciare nu se găsesc publicate în spațiul public, iar criteriile de stabilire a regimului de protecție nu sunt transparente.
Din informațiile Gândul, judecătorii l-au ascultat pe avocatul lui Paul Philippe al României și și-au însușit pledoariile lui despre condițiile din închisorile din România în decizia de a respinge extrădarea prințului Paul, acum în vârstă de 76 de ani.
Ce informații a cerut instanța din Malta înainte de a respinge extrădarea
Conform documentelor oficiale, instanța din Malta a solicitat Curții de Apel Brașov – care a dat, în 27 iunie 2019, decizia de condamnare, cu suspendare, în primă instanță, devenită definitivă, cu executare, la Înalta Curte de Casație și Justiție, în 17 decembrie 2020 – informații suplimentare cu privire la condițiile din închisoare, care s-a aplica lui Paul Philippe al României. Instanța din Brașov este cea care a emis mandatul de executare a pedepsei, în ziua condamnării definitive, când prințul Paul nu a mai fost găsit în România.
Prin două răspunsuri scrise de oficiali din administrația penitenciarelor și primite de Curtea Magistraților din Malta, pe 9 mai 2024, respectiv 14 mai 2024, instanței i s-a comunicat că Paul Philippe al României va fi încarcerat inițial în Penitenciarul București- Rahova, într-o cameră cu un spațiu minim de 4 metri pătrați (exclusiv baia), pentru o perioadă de 21 de zile, de carantină.
Potrivit documentului trimis instanței malteze, în această perioadă de 21 de zile, condamnatul Paul Philippe al României ar urma să fie supravegheat și evaluat, ar sta în spații de detenție la standardele UE și ar avea posibilitatea să participe la activități, creând astfel premisele de a petrece perioade mai lungi în afara camerei de detenție.
Instanței din Malta i s-a comunicat și că, la sfârșitul celor 21 de zile, pe baza criteriilor prevăzute de legislația română, o comisie înființată la nivelul unității de detenție îl va repartiza pe Paul Philippe al României la penitenciarul unde își va executa în continuare pedeapsa.
Documentul arată, citând răspunsul responsabililor români, că, luând în calcul durata pedepsei, Paul Philippe al României va ispăși, cel mai probabil, pedeapsa privativă de libertate inițial în regim închis și va continua să-și execute pedeapsa la Penitenciarul București-Rahova în condiții decente, care să asigure respectarea demnității umane.
Autoritățile române au reținut că această decizie nu este absolută și există posibilitatea unei reclasări într-un regim cu grad mai scăzut de severitate, oferind o mai mare libertate de mișcare, pe baza unei analize individuale efectuate de comisia de specialitate. Ulterior, autoritățile române au spus că, ținând cont de vârsta sa înaintată, există posibilitatea concretă ca această comisia de specialitate să decidă ca acesta să intre în regim semideschis”, potrivit documentului consultat de Gândul.
Supraaglomerarea din penitenciarele românești, unul dintre motivele pentru respingerea extrădării prințului Paul
În plus, detaliază magistrații maltezi, în răspunsurile din România se precizează că, după executarea unei cincimi din pedeapsă, comisia va analiza diverși factori și va stabili dacă poate beneficia de regimul semideschis sau deschis la care va fi transferat la Penitenciarul București-Jilava. În acest penitenciar, restricțiile sunt considerabil mai reduse.
Referitor la condițiile din Penitenciarul Jilava, oficialii români au transmis că administrația unității de detenție organizează spațiile și decide asupra numărului de persoane din camerele de detenție, astfel încât acestea să prezinte un grad de ocupare mai mic de 100% față de un spațiu individual minim de 4 metri pătrați, excluzând baia.
Instanța din Malta a reținut, din răspunsul autorităților române, că se poate dispune eliberarea condiționată din închisoare după executarea efectivă a jumătate din pedeapsă (aproximativ 20 de luni).
De asemenea, instanța din Malta a examinat Raportul către Guvernul României al Comitetului European pentru Prevenirea Torturii, din constatările cheie ale SPACE I și din alte surse rezultând că închisorile din România au problema supraaglomerării. De asemenea, instanța reține că, în ianuarie 2022, închisorile din România erau printre cele mai dens populate din Europa.
Pe baza acestor informații, instanța din Malta a solicitat în mod expres Curții de Apel Brașov să furnizeze informații cu privire la condițiile generice și specifice ale penitenciarelor în care va fi deținut Paul Philippe al României, dacă va fi executat mandatul european de arestare emis pe numele acestuia.
Oficialii români din administrația penitenciarelor au răspuns că, în ceea ce privește spațiul, în Penitenciarul București-Rahova au fost realizate trei obiective de investiții în anul 2023 pentru a crește locurile de cazare cu 351. De asemenea, în 2023 și 2024 au fost realizate două obiective de investiții de către Penitenciarul București-Jilava cu o creștere totală de 210, respectiv 113 locuri noi de cazare.
În același răspuns s-a menționat că, la fiecare etapă din perioada de detenție, până la executarea pedepsei din dosarul ”Ferma Băneasa”, lui Paul Philippe al României i se va garanta un spațiu minim de cazare de 4 metri pătrați.
Deși nu pune la îndoială informațiile furnizate de administrația penitenciară din România, această instanță este obligată, în conformitate cu principiile din cauza Aranyosi și Căldăraru, să depună eforturi pentru a obține informații actualizate, fiabile și obiective cu privire la modul în care este abordată problema supraaglomerării, cu un interes deosebit asupra proiectelor majore menționate, evidențiate de către autoritățile de poliție penitenciară română în răspunsurile lor”, se arată în decizia instanței malteze.
„Din păcate, Curtea nu a putut găsi nicio informație disponibilă cu privire la proiectele menționate (după ce a consultat rapoartele oficiale de pe site-ul Autorității Naționale a Penitenciarelor, ANP – n.r.), deși a găsit informații disponibile cu privire la parteneriatul bilateral dintre Norvegia și anumite penitenciare din București menit să îmbunătățească etosul instituțional al unităților românești participante.
Curtea s-a referit și la documentul intitulat «Informații privind progresul realizat în implementarea Calendarului Măsurilor 2018 – 2024 pentru Rezolvarea Supraaglomerației Penitenciare și a Condițiilor de Detenție, în Executarea Hotărârii Pilot Rezmives și Alții față de România, pronunțată de către CEDO la 25 aprilie 2017». Din păcate, nici măcar acest document nu a făcut referire la proiectele aflate în derulare și menționate de autoritățile penitenciare române în răspunsurile lor”, au mai notat judecătorii maltezi în decizia de luni privind extrădarea lui Paul Philippe al României.
În ceea ce privește problema supraaglomerării din penitenciarele românești, fără a pune la îndoială declarația oficialilor români, conform căreia lui Paul Philippe al României i se va acorda un spațiu de minim 4 metri pătrați, instanța susține că nu îi este clar dacă acest spațiu va fi împărțit cu alți deținuți, mai ales că nu există posibilitatea de a sta singuri în celule și dorm de obicei pe paturi supraetajate.
Deși din punct de vedere fizic i-ar fi acordat lui Paul Philippe al României spațiul minim necesar, nu există nicio confirmare că același spațiu nu va fi împărțit cu alți deținuți, cel puțin până la finalizarea proiectelor menționate, se mai arată în decizia instanței din Malta.
Instanța din Malta, nemulțumită de informațiile primite din România despre modul în care prințul Paul va executa pedeapsa
Mai mult, susține instanța din Malta, din răspunsurile oferite de oficialii români, nu este în totalitate clar care va fi planul precis de executare a pedepsei de către Paul Philippe al României. Curtea înțelege că planul de executate a pedepsei lui Paul Philippe al României ar putea fi ajustat în funcție de rezultatele evaluării efectuate de comisie în primele 21 de zile de detenție la Penitenciarul București-Rahova.
Totuși, din răspunsurile transmise Curții Magistraților din Malta, reiese că nu există o certitudine cu privire la această executare. De exemplu, în primele etape ale răspunsului lor din 9 mai 2024, se afirmă că „având în vedere cuantumul pedepsei aplicate persoanei condamnate, cel mai probabil va executa pedeapsa privativă de libertate inițial în regim închis”, îar într-o altă secțiune a aceluiași răspuns, se afirmă că „astfel, ținând cont de vârsta înaintată a cetățeanului român, există posibilitatea concretă ca, analizând situația sa particulară, comisia de specialitate de la nivelul Penitenciarului București-Rahova să decidă repartizarea în regim semideschis”. Mai departe, se spune că „după executarea unei cincimi din pedeapsă, comisia va analiza conduita persoanei condamnate și eforturile de reintegrare socială, în vederea modificării regimului de executare a pedepsei privative de libertate” și în consecință ar putea să fie transferat la Penitenciarul București-Jilava.
Mai mult, autoritățile române au mai precizat: „Ținând cont de vârsta și situația juridică a cetățeanului român, vă informăm că instanța poate dispune eliberarea condiționată sub formă de închisoare după executarea efectivă a jumătate din pedeapsă (aproximativ 20 de luni)”.
Instanța din Malta a apreciat, în decizia dată luni, că nu este clar dacă după perioada de 21 de zile de la încarcerarea într-un penitenciar din România, Paul Philippe al României va fi menținut în regim închis sau semideschis din cauza vârstei, sau în ce etapă va fi transferat la regimul semideschis la Penitenciarul București-Jilava, întrucât există trei posibilități.
Din informațiile obținute de Curtea din Malta reiese că, având în vedere durata pedepsei privative de libertate, este mai probabil ca Paul Philippe al României să-și ispășească pedeapsa în regim închis, deoarece aceasta se aplică persoanelor condamnate la închisoare între 3 și 13 ani ani, iar acestea sunt plasate în celule colective (conform articolelor de la 64 până la 72, Regulamentul penitenciarului, 10 martie 2016), în timp ce regimul semideschis se aplică persoanelor condamnate la pedepse cu închisoare între unu și trei ani. Acești deținuți pot circula liber în închisoare în timpul orelor de deschidere a celulei (articolele de la 73 până la 79, Regulamentul penitenciarului, 10 martie 2016).
Instanța din Malta a vrut garanții că prințul Paul nu va fi ”discriminat în timpul detenției”
Mai mult, explică instanța, nu este clar pe ce criterii va decide comisia penitenciarului dacă îl plasează pe Paul Philippe al României – despre care instanța din Malta consemnează că ar fi membru al Casei Regale a României, situație care nu corespunde însă realității – într-un regim închis sau semideschis și când să facă acest lucru. Deși, de obicei, o astfel de decizie ar fi lăsată în seama autorităților statului solicitant, din cauza vârstei înaintate a persoanei solicitate, Curtea din Malta spune că trebuie să încerce să se asigure că drepturile sale fundamentale vor fi protejate în mod obiectiv, mai degrabă decât subiectiv, conform criteriilor care nu au fost aduse la cunoștința acestei instanțe.
În acest caz specific, luarea în considerare a unor criterii obiective a priori bine stabilite este din ce în ce mai importantă datorită poziției deosebit de unice și delicate a lui Paul Philippe al României, membru al Casei Regală a României și a pretențiilor existente privind descendența și succesiunea defunctului Rege Carol al II-lea. În plus, autoritățile române de poliție penitenciară nu au furnizat niciun detaliu cu privire la mecanismele existente pentru a se asigura că Paul Philippe al României nu va fi discriminat în timpul detenției și nu va fi supus pedepselor sau tratamentului arbitrar din cauza poziției sale particulare și unice în ceea ce privește la istoria monarhiei din România”, se mai arată în document.
De ce a considerat instanța din Malta că prințul Paul ar putea fi discriminat din cauza vârstei și stării de sănătate
Judecătorii maltezi au mai reținut, în decizie, din răspunsurile primite de la autoritățile care gestionează penitenciarele din România, că dacă Paul Philippe al României dorește să petreacă mai puțin timp în camera de detenție, poate opta pentru activități de muncă, iar timpul în afara camerei de detenție va fi proporțional cu timpul alocat acestor activități, astfel că dacă acesta se angajează în activități, va beneficia de mai puțin timp de izolare, care ar putea ajunge la 8 ore pe zi.
Curtea reține însă că persoana căutată are astăzi 76 de ani și activitățile pe care le poate desfășura la acea vârstă înaintată sunt foarte limitate. Deși în răspunsurile transmise de autoritatea penitenciară din România se menționează diverse activități care vor fi disponibile lui Paul Philippe al României, niciuna dintre aceste activități adecvate vârstei (cum ar fi accesul la bibliotecă) nu pare să permită același timp proporțional în camera de detenție (care ar putea însuma până la 8 ore pe zi) și, prin urmare, această dihotomie l-ar discrimina pe Paul Philippe al României pe baza vârstei și a stării sale de sănătate”, potrivit deciziei judecătorilor.
Instanța din Malta a mai reținut că răspunsurile și asigurările date în acestea au venit de la autoritățile care răspund de penitenciarele din România, și nu de la Curtea de Apel Brașov.
Prin urmare, pe baza celor de mai sus, Curtea constată că în cazul în care mandatul european de arestare împotriva lui Paul Philippe al României este executat, există un risc real ca acesta să fie supus unei încălcări a articolului 4 din Carta Drepturile Fundamentale ale Uniunii Europene și articolul 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și, pe această bază, refuză să execute prezentul mandat european de arestare și, în consecință, dispune eliberarea lui Paul Philippe al României”, a decis instanța.
Cum a fost prins Paul Philippe al României în Malta
Paul Philippe al României a fost prins, pe 28 aprilie, în Malta, în incinta unui resort de lux, unde urmăritul internațional venise pentru un eveniment organizat de Cavalerii de Malta și unde ar fi trebuit să devină el însuși un cavaler de Malta. Apropiații prințului susțin că acestuia i s-a întins o capcană, după ce i s-ar fi promis că va fi în siguranță dacă pleacă din Franța, au spus, pentru Gândul, surse judiciare.
Autoritățile din România l-au localizat pe baza unei informații și au anunțat imediat polițiștii din Malta. Ulterior, în presa malteză au apărut unele declarații făcute de Jason Azzopardi, avocatul lui Paul Phillipe al României, legate de faptul că fugarul a fost „umilit în fața unor demnitari din toată Europa”, în momentul arestării.
Avocatul a menționat că urmăritul internațional ar fi fost invitat să participe la evenimentul organizat de către Cavalerii de Malta, însă, în replică, organizatorii au anunțat, în presa malteză, că nici măcar nu îl cunosc pe așa-zisul membru al Casei Regale a României.
Surse din anturajul fugarului au declarat, pentru Gândul, că deși cunoștea foarte bine riscurile la care se expune dacă părăsește teritoriul Franței, Paul Phillipe a fost de acord să se deplaseze în Malta deoarece ar fi primit asigurări din partea unora dintre organizatori că i se garantează securitatea.
De aceea, spun sursele citate, apropiații prințului presupun că acestuia i-a fost întinsă o cursă, în complicitate cu autoritățile de la București, care îl consideră un adevărat trofeu, mai ales că șansele ca el să mai ajungă într-o închisoare românească fuseseră anulate printr-o decizie a justiției franceze.
Prima decizie de eliberare, după trei săptămâni de la luarea în custodia autorităților malteze
În 20 mai, după 23 de zile în care a fost luat în custodia autorităților judiciare din Malta și plasat în arest, Curtea Magistraților, o instanță de fond, a luat în discuție punerea în aplicare a mandatului european de arestare emis în decembrie 2020 de autoritățile române pe numele lui Paul Philippe al României.
Analizând informațiile primite de la oficialii români, după prinderea prințului Paul, și pe baza pledoariilor avocatului acestuia, instanța de fond din Malta a decis că există un ”risc real” să îi fie încălcate drepturi fundamentale și, astfel, a refuzat să execute mandatul european de arestare.
Instanța a dispus astfel și eliberarea lui Paul Philippe al României, dar acesta mai trebuie să stea în arest încă trei zile, până când procurorul general va decide dacă va ataca sau nu la instanța de apel decizia Curții Magistraților din Malta.
Un fost procuror francez a descris chestiunea drept „scandaloasă”.
Avocatul Jason Azzopardi a subliniat modul în care instanțele franceze au respins o cerere de extrădare similară, concluzionând că există un „risc real” ca drepturile fundamentale ale prințului Paul să fie încălcate.
Autoritățile din România au trei zile să conteste respingerea extrădării
După decizia instanței de fond din Malta, ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a spus că Parchetul din Malta va primi adresă oficială din partea Curții de Apel Brașov, ca să exercite la timp calea de atac, în acest caz al extrădării lui Paul Philippe al României.
Ministrul Justiției a precizat că de această dată vor fi făcute toate demersurile necesare pentru a nu se mai repeta situația din Franța, când Curtea de Apel a refuzat extrădarea prințului Paul.
Instanţa din Malta a respins predarea lui Paul Philippe în România. Hotărârea poate fi atacată în termen de 3 zile. Instanţa de executare, Curtea de Apel Braşov, va face o adresă oficială către parchetul din Malta, prin care le va solicita să exercite la timp calea de atac, să nu existe erori de procedură, ca în cazul parchetului din Franţa”, a spus ministrul Justiției.
Totodată, Curtea de Apel Braşov a solicitat Curții de Justiţie a Uniunii Europene să se pronunţe referitor la participarea directă a statului emitent al unui mandat european de arestare în procedura internă desfăşurată în alt stat.
Pe scurt: dacă un fugar român este găsit în X stat şi se judecă predarea lui, Statul Român să poată trimite un reprezentant care să formuleze în mod direct cereri, propuneri de probe, să exercite căi de atac. Să exprime punctul de vedere al Statului Român. Să explice în faţa instanţei din statul străin orice detaliu de procedură internă sau legat de fugarul respectiv. Primul termen în dosarul de la CJUE este la finalul lunii iunie. Din punctul nostru de vedere, legislaţia UE în materia MEA nu este aplicată corespunzător şi o să exprimăm această opinie şi în faţa judecătorilor CJUE, alături de toate argumentele posibile”, a mai spus Alina Gorghiu.
CITEȘTE ȘI: