Deși a mai rămas doar o lună până începe calendaristic iarna, primele zile din noiembrie se resimt, mai degrabă, ca un final de vară, cu temperaturi neobișnuit de ridicate pentru această perioadă. Roxana Bojariu, directorul Departamentului de Climatologie de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), a explicat, pentru Gândul, de ce avem în prag de iarnă temperaturi neobișnuit de ridicate, un fenomen meteorologic prezent nu doar în România, ci în mai multe state din Europa, Franța și Spania ajungând chiar la recorduri de temperatură.
Climatologul Roxana Bojariu spune că de vină pentru creșterea temperaturilor în această toamnă este presiunea atmosferică ridicată pe toată suprafața continentului european și circulația aerului cald dinspre sud spre vest.
„Explicația – considerând episodul individual de vreme foarte caldă – este legată de un câmp de presiune atmosferică ridicată, ce a dominat continentul european cu o persistență deosebită. Astfel, au fost favorizate, la început, circulațiile ce au adus aer foarte cald dinspre sud spre vestul Europei. Franța și Spania au înregistrat cele mai calde luni octombrie din arhivele lor climatice.
Pe de altă parte, presiunea atmosferică ridicată a defavorizat precipitațiile si a favorizat duratele mai mari de strălucire ale Soarelui, contribuind la creșterea temperaturii”, a explicat Roxana Bojariu.
Climatologul a subliniat însă că dacă aceste episoade de căldură în timpul toamnei nu sunt neobișnuite, ceea ce trebuie să alarmeze este faptul că au ajuns la o frecvență mai mare și s-au extins în toate anotimpurile, din cauza încălzirii globale.
Dacă privim dintr-o perspectivă mai generală, observăm că astfel de episoade cu temperaturi deosebit de mari au devenit mult mai frecvente în ultimii ani, în toate anotimpurile, și aici putem vorbi de legătura cu încălzirea globală. Există tendințe de creștere a temperaturilor în toate anotimpurile”, a afirmat Roxana Bojariu.
Temperaturile de peste 25 de grade de la începutul lunii noiembrie nu sunt cele mai înregistrate vreodată în această lună în România, de când se pot face măsurători. Recordul de temperatură al lunii noiembrie datează din 1926, când mercurul termometrelor a depășit 30 de grade Celsius. Iar luna octombrie din urmă cu 70 de ani a ajuns chiar până la caniculara temperatură de 39,5 grade.
Maxima absolută a lunii octombrie, înregistrată în România, a fost de 39,5 grade Celsius, în 1952. La momentul respectiv, și în București a fost înregistrată o maximă de peste 35 de grade Celsius. Luni octombrie aflate în ierarhia celor mai calde au fost și în 2018, 2019 și 2020.
Maxima absolută a lunii noiembrie, în România, a fost înregistrată în 1926 și a atins o valoare de peste 30 de grade Celsius. Dar temperaturi foarte ridicate, persistente în timp, s-au înregistrat mai ales în ultimii ani”, a precizat climatologul.
Roxana Bojariu a precizat că episoadele cu temperaturi ridicate vor fi prezente și în prima parte a lunii noiembrie.
”Episodul cu temperaturi ridicate, cu unele fluctuații, se va prelungi și în prima parte, cel puțin, a lunii noiembrie. Actualizările prognozelor trebuie, însă, urmărite cu atenție, pentru că sistemul climatic ne poate oferi și surprize.
Astfel de temperaturi ridicate, cu valori maxime de 27-28 de grade Celsius, s-au înregistrat în sudul României. Dar, cum spuneam, nu este primul an în care luna noiembrie începe cu temperaturi ridicate”, a mai spus Roxana Bojariu.
Nici iarna care urmează nu va fi foarte friguroasă, iar ninsorile și viscolul vor fi prezente în cantități normale, a precizat climatologul ANM.
„Estimările prognostice cu anticipație mare – în cazul nostru, pentru iarna ce vine – nu au un scor de realizare tot atât de mare ca al prognozelor de la o zi la alta.
Conform informațiilor de la acest moment, iarna lui 2022-2023 nu se prefigurează a fi una foarte friguroasă. Totuși, trebuie să ținem cont că în cazul climei temperat-continentale a României, câteva episoade de viscol se pot produce, în mod normal, în sud-estul României. Mai multe episoade de viscol sunt normale în zona de munte, unde probabilitatea de a avea ninsori și strat consistent de zăpadă este semnificativ mai mare decât în regiunile mai joase”, a mai spus Roxana Bojariu.
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a anunțat că noiembrie mai păstrează, cel puțin în prima parte, caracteristici ale sezonului de toamnă, însă spre sfârșitul lunii, lapoviţa şi ninsoarea vor anunţa începutul iernii.
Potrivit meteorologilor, frigul este adesea pătrunzător în nopţile senine, iar bruma şi înghețul la sol sunt fenomene des întâlnite.
Specialiștii mai spun că masele de aer umed şi cele reci continentale ce se deplasează dinspre Câmpia Europei de Est vor fi prezente deseori pe teritoriul ţării. Ca urmare, vremea se va menţine închisă şi umedă zile în șir, iar valorile termice vor marca o scădere considerabilă faţă de luna octombrie.
Potrivit unei analize realizate pentru European Data News Hub (EDNH), în Europa s-a înregistrat cea mai călduroasă lună octombrie din istorie. Temperaturile au depășit chiar și 30 de grade Celsius în Spania, meteorologii precizând că există o deşertificare în creştere pe teritoriul acestei țări, ca urmare a schimbărilor climatice din ultimul deceniu.
Austria a cunoscut cea mai călduroasă lună octombrie din istorie, iar Franţa a avut și ea parte de o lună octombrie mai fierbinte decât în mod obişnuit, cu temperaturi de aproape 30 de grade Celsius, în data de 28 octombrie. Suedia s-a confruntat, de asemenea, cu vreme caniculară, înregistrând la 28 octombrie o temperatură record de 19,5 grade Celsius, în oraşul sudic Kristianstad.
Potrivit datelor Administrației Naționale de Meteorologie, din perioada 1961–2021, temperatura medie multianuală a lunii noiembrie nu depăşeşte 8 grade Celsius decât în zona litoralului.
Temperaturile ridicate ca cele din luna noiembrie a acestui an sunt rare și se datorează aerului cald din bazinul Mării Mediterane care ajunge până la latitudinea ţării noastre. Așa se explică temperaturile neobişnuite pentru luna noiembrie, care pot ajunge și la 30 de grade.
Astfel de temperaturi extreme au fost în anii 1926, 1990, 1994, 2004 sau 2010. În topul anilor cu cele mai calde luni noiembrie sunt 1962, 1963, 1969, 2000, 2010, 2013 și 2019.
Cea mai mare temperatură în luna noiembrie nu a mai fost depășită din 1 noiembrie 1926. Atunci, la Călărași, mercurul termometrelor a urcat până la 30,5 grade Celsius.
Tot de atunci datează și cea mai mare temperatură a lunii noiembrie la Bucureşti: 29,4 grade, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret.
Ultima lună de toamnă a avut și zile geroase. În 30 noimbrie 1957, la stația meteorologică Vârful Omu, a fost înregistrată cea mai scăzută temperatură: minus 30,8 grade Celsius.
Temperaturi minime neobişnuite pentru luna noiembrie, majoritatea sub minus 10 grade Celsius, au fost în 1993, 1989 și 1975. În topul anilor cu cele mai reci luni noiembrie sunt 1973, 1983, 1988, 1993 și 1995.
La Bucureşti, cel mai frig în această lună a fost pe 26 noiembrie 1993, când s-au înregistrat minus 19,4 grade Celsius, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa.