INTERVIU | Medicul Ionuț Leahu: ”La stomatolog, ești pacient toată viața, iar oamenii au început să înțeleagă că nu doare. Dinții se tocesc, iar dacă stai așa, se schimbă fața, pot apărea dureri de cap”  

Studiile arată că jumătate dintre români nu au fost niciodată la medicul dentist, iar după intrarea în pandemie, care a schimbat fundamental modul de viață al oamenilor, restricțiile au limitat și mai mult numărul pacienților din cabinetele stomatologice. Medicul Ionuț Leahu spune, în interviul pe care l-a acordat pentru Gândul, că pandemia a întărit și mai mult „credința” românului de a nu merge la stomatolog. Autoevaluarea, lipsa timpului, a banilor și, abia mai apoi, frica, sunt în topul motivelor care îl țin pe român departe de cabinetul stomatologic.

Pandemia a adus însă stomatologiei o recunoaștere importantă, pentru prima data fiind pusă pe primul loc într-un document oficial, după declararea pandemiei în România și intrarea în stare de urgență, în martie 2020, mai spune dr. Ionuț Leahu. Atunci, s-a decis suspendarea activității în cabinetele stomatologice, dar erau permise intervențiile de urgență.

”Am văzut oameni care nu aveau ajutor de nicăieri și care sunau disperați”, spune dr. Ionuț Leahu, în interviu.

DECLARAȚII EXCLUSIVE 35 de ani de la REVOLUȚIE, aceeași frustrare și un DOSAR care nu poate rupe blestemul. „Pe acest fond, este ușor să manipulezi masa de nemulțumiți”

08:00

LIVE UPDATE Război în Orientul Mijlociu, ziua 443. ȘOC la Damasc: cine va fi noul ministru al Apărării!

07:44

Mulți oameni au renunțat în pandemie să mai meargă la controale stomatologice, din cauza temerilor că s-ar putea infecta cu SARS-CoV-2. Acum, la doi ani și jumătate de la începutul pandemiei, sunt încă oameni care evită să meargă la stomatolog. Medicul Ionuț Leahu spune însă că, deși sunt oameni care consideră că este o performanță că nu au mers în viața lor la dentist, vor trebui să facă pasul acesta, pentru că, la un moment dat, dinții tot vor avea probleme.

”Ce nu înțelegem noi este că orice se tocește pe planeta Pământ, inclusiv dinții. Iar dacă stau cu dinții tociți, mi se schimbă fața, și nu doar fața, ci mi se schimbă și modul în care închid gura. De aici, pot să am probleme articulare și dureri de cap”, spune fondatorul rețelei de clinici dentare Dr. Leahu, care numără în prezent 19 clinici în 13 orașe.

Îmbucurător este însă că mulți oameni au văzut că la dentist nu doare, iar cei care înțeleg că la stomatolog ești pacient toată viața și încep să își îngrijească dinții din timp, vor avea nu doar mai puține probleme și dureri, ci și costuri mai mici, susține dr. Ionuț Leahu.

Medicul, specializat în implantologie orală și parodontologie, vorbește și despre progresele care s-au făcut în stomatologie, de la scanarea care arată tridimensional gura pacientului până la schimbările revoluționare din zona de chirurgie, care au modificat fundamental intervenția în cazul pacienților care au rămas complet fără dinți.

„Nu s-a mai întâmplat ca stomatologia să fie pe primul loc într-un document oficial”

Reporter: Cum s-a făcut stomatologie în pandemie? Dar, mai ales, ce a schimbat perioada pandemiei, în comportamentul medicilor, dar și în cel al pacienților?

Ionuț Leahu: M-am bucurat să văd că stomatologia a fost recunoscută de statul român ca fiind un lucru de pus pe primul loc. Ordonanța Militară nr. 2 a avut pe poziția întâi stomatologia, o chestie care nu s-a mai întâmplat în istoria modernă a României, ca stomatologia să fie pe primul loc într-un document oficial.

Bucuria a venit însă cu mare tristețe când am văzut că oamenii nu prea înțelegeau că noi, ca medici, putem să ne protejăm și putem proteja și pacienții. Atunci s-a venit cu acea măsură să ne restricționăm serviciile doar la urgențe. O chestie pe care am implementat-o, dar ceea ce a fost puțin surprinzător pentru mine și pentru întreaga mea echipă de la acel moment a fost că eram singuri.

Adică, au fost niște orașe din țara asta în care eram singura entitate privată care asigura urgențe. Și spitalele de stat, deși prin lege, dacă au un statut special de spital care are și urgențe, trebuie să aibă și un cabinet stomatologic, nu există. Dar, noi, stomatologii, știm că 98-99% din stomatologie este privată. Și atunci, am zis foarte clar, ne doare, nu ne doare, trebuie să ținem urgențe. Nu putem să stăm acasă în perioada asta. Și asta am și făcut. În acel moment, eram activi în șase orașe din România și ne-am asigurat că avem câte-un centru deschis pentru urgențe.

„Am văzut oameni care nu aveau ajutor de nicăieri și sunau disperați”

Cât de complicat a fost? Erau triaje de făcut, materiale de protecție de cumpărat, pacienți speriați?

Da, am văzut oameni care nu aveau ajutor de nicăieri și care sunau disperați. A fost un moment în care ne-am dat seama că dacă a venit acest tsunami cu COVID-ul și noi suntem singura instituție în picioare, este clar că trebuie să creștem. Dacă în 2020 eram în șase orașe, astăzi suntem în 13 orașe, deci ne-a stimulat foarte tare pandemia.

Apoi, apropo de statul român, a fost o chestie interesantă, și anume aceea că noi ne-am făcut singuri procedurile de siguranță, pentru că cele oficiale au fost publicate cu o zi înainte să expire starea de urgență și care erau mai blânde decât procedurile noastre interne.

Referitor la perioada de început a pandemiei, am reușit să ajutăm undeva cam la 6.000 de oameni care, cu siguranță, nu ar fi primit niciun fel de ajutor stomatologic.

„La stomatolog, ești pacient toată viața”

Care stau lucrurile, la mai bine de doi ani de la pandemie, în peisajul stomatologiei din România?

Sunt pacienți care au deja doi ani, doi ani și jumătate cu care nu s-a mai întâmplat nimic din punct de vedere stomatologic. Tocmai de aceea, mesajul meu a fost întotdeauna că la stomatolog ești în siguranță. La noi, s-a lucrat întotdeauna cu lampă cu ultraviolete, asta în afară de dezinfecția normală a suprafețelor. Eu nu am ieșit niciodată cu mesaje cu care să sperii oamenii, care sunt și așa destul de speriați. Ceva s-a întâmplat și în psihicul profesioniștilor, nu doar al pacienților. Știu medici stomatologi care au renunțat la meserie.

Apropo de ideea «românul și stomatologul», este o relație de ură și iubire. Sunt pacienți care merg la stomatolog și sunt pacienți care consideră că este o performanță că nu au mers în viața lor la stomatolog, dar care totuși, la un moment dat, decid că este momentul să facă și ei pasul acesta.

La stomatolog, ești pacient toată viața. Fie că îți dai seama, fie că nu, dinții tăi tot timpul pățesc câte ceva. Dacă aștepți 20 de ani, vei strânge niște lucruri de va trebui să lași la stomatolog poate chiar și 20.000 de euro. Dacă vii din timp, o să vezi că și costul este mai mic.

”Oamenii au început să înțeleagă că la stomatolog nu doare”

Mulți străini vin în România special să-și rezolve problemele stomatologice, iar țara noastră era bine cotată din punct de vedere al turismului dentar. Ce-l ține pe român departe de stomatolog?

Am abordat problema științific și chiar facem o dată pe an un studiu pe această temă. Astfel, la întrebarea «de ce nu vii la stomatolog»,  cei mai mulți spun: «Nu am probleme stomatologice.» Cu alte cuvine, cei mai mulți merg pe autoevaluare.

Cred că nevoia de bază a oricărui om este să înțeleagă că este pacient. Dinții au întotdeauna nevoie de atenție. Fie că trebuie să te ajutăm să-i ții curați, fie că ai făcut o gaură în dinte pe care tu nu o vezi, pentru că ei se astupă cu mâncare.

Apoi, pe locul doi, este cumva la bătălie timpul cu banii. Unii spun nu au timp, alții că nu au bani. Frica de stomatolog nu apare pe locurile fruntașe. Ceea ce este un lucru bun, deoarece  oamenii au început să înțeleagă că la stomatolog nu doare. Suntem foarte atenți nu doar să facem bine medical, dar felul în care te porți cu pacientul, cum îi explici ce urmează să se întâmple, cum îi explici după ce s-a întâmplat. Pe asta ne focusăm și face parte din ADN-ul nostru faptul că îmi pasă de pacient, de ce simte el.

Caria dentară, problema pe care oamenii o ignoră cel mai ușor

Care sunt afecțiunile stomatologice cele mai frecvente cu care se confruntă oamenii?

Caria dentară este pe primul loc. Este problema pe care o ignorăm cel mai ușor, pentru că de multe ori nici nu se vede cu ochiul liber, ci doar pe radiografie. Apoi, pe locul doi, este boala parodontală, cu alte cuvinte, tot ceea ce ține de sănătatea gingiilor. Iar pe locul trei, se încadrează afecțiunile care țin de uzura dinților.

Ce nu înțelegem noi este că orice se tocește pe planeta Pământ, inclusiv dinții. Iar dacă stau cu dinții tociți, mi se schimbă fața, și nu doar fața, ci mi se schimbă și modul în care închid gura. De aici, pot să am probleme articulare și dureri de cap.

„Rațiunea de a fi este să tratezi bine omul din fața ta”

Cum a început povestea lui Ionuț Leahu în stomatologie? Știu că ambii părinți au fost profesori de istorie, dar pe dumneavoastră pare că v-a atras mai mult istoria dinților.

Decizia de a da la stomatologie am luat-o în clasa a XI-a. Inițial, eu voiam să dau la cibernetică, dar discutând cu părinții, am ajuns la concluzia că este mai bună stomatologia. Am ajuns student în București și mi-am dat seama că este o facultate foarte lungă. Așa că, în primul an, am decis să mă implic în organizațiile studențești și am avut astfel ocazia să călătoresc și către centre universitare din afară și să înțeleg mai bine ce se întâmplă, în general, cu facultățile de stomatologie. Apoi, am decis să mă angajez în timpul facultății.

Părinții m-au susținut, dar față de ceea ce însemna viața – când eram în anul doi, în anul trei -, nu prea aveam cum să achit altceva decât căminul și, poate, mâncarea, dar nici pe aia. Și atunci, am luat decizia să mă angajez, iar primul meu job a fost în domeniul bancar. Recunosc că au fost niște ani foarte interesanți pentru mine, care m-au ajutat să învăț mai bine despre ce înseamnă, de fapt, să fii medic stomatolog și mai ales ce trebuie să faci atunci când ești pus, din postura de medic, în fața antreprenoriatului, fie că-ți convine sau nu.

Așa că, lucrând în bancă, am avut ocazia să cunosc mulți medici stomatologi și să văd care erau deciziilor lor când vine vorba de investiții. Am început să înțeleg, în primul rând, să nu-mi fie teamă de credite, atunci când faci asta cu un scop. Când îi investești pentru binele pacientului, clar se vor și întoarce acei bani investiți, cu care poți să-ți achiți fără probleme creditul.

De ce v-a fost teamă la început de drum?

Teama de primul pacient. Dar, apropo de interacțiunea cu pacienții, partea cea mai bună a fost faptul că Universitatea ”Carol Davila” din București a făcut o treabă foarte bună cu mine să mă pregătească să văd primii pacienți. În paralel cu asta, în ultimii ani de facultate, am lucrat la o editură stomatologică, unde am avut mult ocazia să citesc cărți de specialitate, scrise în afară, lucru care mi-a deschis foarte mult orizontul stomatologic.

De fapt, este teama de a nu face bine, în contextul în care medicina este o meserie în care te dedici aproapelui tău. Cumva, asta este rațiunea de a fi, să tratezi bine omul din fața ta. Și atunci involuntar intervine teama asta, dacă nu mă descurc?

Menirea mea a fost să devin eu un medic foarte bine pregătit și primii ani au fost dedicați în direcția asta. Mai puțin în zona de a dezvolta un business, cât de a mă dezvolta eu foarte bine profesional și de a dezvolta acea echipă cu care am pornit.

Cum a fost începutul ca medic stomatolog antreprenor? 

Începutul a fost în Popești-Leordeni, într-un cabinet cu două scaune. În paralel, mai avem două ture închiriate după-amiaza, într-un cabinet din București. Exact Ăsta a fost începutul. Și atunci, ca și acum, eu și echipa mea nu avem o presiune de timp, ci una de rezultate.

„În zona de chirurgie, este o schimbare revoluționară pentru medicină”

Cum se făcea atunci stomatologia și cum se face astăzi? Cât de mult a ajutat dezvoltarea tehnologiei în medicină?

Ce s-a schimbat cu adevărat pentru noi a fost atunci când a intrat mai puternic zona asta de scanare intraorală, stomatologia digitală. Acest lucru înseamnă să nu-mi mai iau informația despre cum arată dinții pacientului cu un material siliconic de amprentă, ci cu o cameră intraorală, care scanează și reproduce în timp real, pe un sistem, cum arată tridimensional gura pacientului.

Și asta ne-a ajutat foarte mult și ne-a mărit precizia, pentru că nu mai este niciun risc de eroare dat din manipularea materialului cu care ai luat amprenta. Adică, cum arată dintele în realitate, așa îl ai și în calculator și, din momentul acela, toate coroanele ies perfect. Nu mai ai niciun fel de eroare. Asta pe partea de a restaura dinții, adică de a face fațete sau coroane dentare. S-au schimbat cu mult lucrurile și noi folosim tehnologia asta 100% din 2015.

Și o altă schimbare este cea în zona de chirurgie, o schimbare revoluționară pentru medicină, pentru stomatologie, partea de vindecare accelerată în care recoltăm pacientului sânge și este o centrifugă specială cu care poți să extragi  factorii lui de creștere și fibrina proprie. Și asta se vindecă de șapte ori mai repede în primele trei săptămâni. Asta ne-a ajutat mult și partea de implantologie orală, unde focusul meu este în continuare pentru pacienții care au rămas complet fără dinți sau sunt pe punctul să trăiască această experiență.

Ați plecat de la două scaune în Popești-Leordeni și ați ajuns la 19 clinici în 13 orașe din România și 169 de scaune. Care este secretul reușitei și cât de mare este „prețul” pentru a face performanță în România? 

Perseverența  a fost cea mai importantă pentru mine. Adică, oricât de complicat a fost – apropo de birocrație -, nu am abandonat și am zis mergem mai departe. În al doilea rând, am înțeles foarte devreme că am nevoie de o echipă și în continuare ceea ce fac este datorită echipei.

Și, în al treilea rând, păstrând contactul zilnic cu pacientul, mă reîncarc cu nevoia pacientului, acea nevoie pentru care construim tot ceea ce construim. Este o luptă de zi cu zi ceea ce facem noi. O dată este lupta cu birocrația, apoi cu industria, cu sistemul educațional.

Din afară, industria stomatologie este văzută ca fiind una profitabilă, o industrie care crește. Dar, când te uiți la viața oamenilor din ea, îți dai seama că lucrurile nu sunt chiar așa. De ce am reușit pornind de la zero să facem cea mai mare rețea de clinici din România în zece ani și nu a mai făcut nimeni asta, la o asemenea dimensiune? Pentru că este foarte greu și pentru că partea financiară nu este chiar la nivelul muncii. Este o muncă pe toate planurile.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | O treime dintre părinți nu și-au dus niciodată copiii la dentist. Medic stomatolog: „Este dezastru național! Ar trebui să se transforme în obligativitate. Să nu le îngustăm alegerile ca viitori adulți pentru că nu au dinți în gură”

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele