De ce România nu a avut cer roșu-portocaliu ca în Grecia de la PRAFUL SAHARIAN. Climatolog: ”Să ne îngrijoreze mai mult poluarea locală”
Roxana Bojariu, climatolog în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), a vorbit pentru Gândul despre „transportul” de praf saharian în România, explicând că ploile din ultimele zile au favorizat vizibilitatea acestui praf extrem de fin, care apare cu precădere în perioadele de primăvară și toamnă.
- Climatologul atenționează că aceste particule foarte fine pot să pătrundă în sistemul circulator și să provoace probleme de inimă sau probleme la plămâni.
- Recomandarea specialiștilor este ca, în măsura în care se poate, să fie evitate activitățile susținute în aer liber, atunci când există aceste atenționări.
Norul de praf saharian ajuns în aceste zile și în România. De la primele ore ale dimineții, a putut fi observat un strat de nisip fin depus pe mașini și pe străzi. Meteorologii spun că masa de aer încărcată cu particule va persista în prima parte a zilei de miercuri și după se va deplasa spre nord-est.
„A fost un sezon destul de activ pentru transportul de praf saharian”
Roxana Bojariu a explicat că transportul de praf saharian este favorizat de sistemele de joasă presiune, adică de ciclonii mediteraneeni care, atunci când ating o anume intensitate, ridică praful de deasupra zonelor deșertice din Nordul Africii și îl transportă peste Mediterana, în mai multe zone ale Europei.
Climatologul susține că, în România, o mare problemă este aceea că apariția episodică a acestui praf de origine sahariană se suprapune peste poluarea locală existentă în cea mai mare parte a timpului în țara noastră.
„Cele mai expuse zone sunt evident cele din Sudul Europei, dar au fost episoade în această primăvară care au afectat destul de mult chiar și Vestul Europei. În cazul de față, avem de-a face cu încă un episod, a fost un sezon destul de activ pentru transportul de praf saharian.
Până în România, însă, o parte din acest praf saharian se depune – ați văzut imaginile din Grecia, cum cerul devenise roșu-portocaliu, iar depunerile și manifestările au fost mult mai intense decât în țara noastră.
Și noi am putut observa depunerea acestui praf dimineața, când ne-am uitat pe mașinile noastre sau pe alte obiecte expuse, asta și pentru că a plouat și a fost mult mai vizibil. Dar, până la noi, o mare parte din acest praf s-a depus deja. Depunerea acestui praf face ca reducerea calității aerului să nu fie așa de drastică în zona României, cum este mai aproape de sursă sau chiar în Sudul Peninsului Balcanice, acolo unde, practic, concentrația a fost mai mare.
Se suprapune acest praf de origine sahariană peste poluarea locală, care din păcate ne însoțește tot timpul, nefiind vorba de episoade pasagere ca în cazul transportului saharian. Așa că, trebuie să ne îngrijoreze în mai mare măsură poluarea locală, dacă avem în vedere că acest transport saharian vine, când și când, în aceste anotimpuri de tranziție, primăvara și toamna târziu mai ales”, a spus climatologul Roxana Bojariu.
„Această modificare în manifestarea lor poate fi legată de încălzirea globală„
Roxana Bojariu a explicat și ce legătură ar fi între acest val de praf saharian și schimbările climatice, despre care se vorbește din ce în ce mai multe în ultima perioadă și ale căror efecte sunt uneori nu doar vizibile, ci și drastice asupra calității vieții omului.
„Există o legătură teoretică și sunt studii acum care cercetează practic această ipotetică legătură, pentru că, în ultimii ani, s-a constatat că aceste transporturi de praf saharian sunt mult mai frecvente și cunosc o intensitate crescută.
Or, această modificare în manifestarea lor poate fi legată de încălzirea globală, poate fi legată de intensificarea ciclonilor care fac transportul – aceste sisteme de joasă presiune care devin mai puternice – și atunci au capacitatea de a transporta o cantitate sporită și pe o traiectorie mult mai lungă acest praf saharian.
Încă se cercetează, dar există rațiuni și observații teoretice care ne sugerează că avem această legătură cu schimbarea climei, pe fondul încălzirii globale, care alimentează, de fapt, toate sistemele de vreme cu mai multă energie, inclusiv ciclonii care aduc praf din nordul Africii”, spus climatologul ANM.
Apariția acestui val de praf saharian reduce calitatea aerului, mai ales în marile aglomerări urbane, unde se asuprapune, și cu poluarea locală, deja existentă la cote uriașe în marile orașe din România.
„O mai mare grijă, poate inclusiv purtarea unor măști care să filtreze acest praf”
Climatologul ANM recomandă, mai ales în cazul celor cu probleme de sănătate, în special respiratorii, să evite, pe cât posibil, deplasările sau chiar activitățile susținute în zonele în care există acest praf saharian și implicit o calitate a aerului redusă.
Problemele sunt legate de această reducere a calității aerului și aceste probleme devin acute, mai ales în marile aglomerări urbane, unde avem și poluare locală. În general, pentru poluarea locală este bine să urmărim monitorizarea acestei poluări.
Mai exact, să observăm indiciile de calitate a aerului și să încercăm – în cazul în care calitatea aerului este una redusă – să evităm, pe cât posibil deplasările sau chiar activitățile susținute în zonele în care poluarea este cea mai mare, mai ales în cazul persoanelor care au boli cronice, astm sau chiar boli cardiovasculare.
Aceste particule foarte fine – în general, nu doar cele din praful saharian, ci și cele din poluare – pot să pătrundă în sistemul circulator și să provoace probleme de inimă sau probleme la plămâni. Deci, o mai mare grijă, poate inclusiv purtarea unor măști care să filtreze acest praf, deși particulele care ajung sunt foarte fine. Cel mai bine este să evităm activitățile susținute în aer liber, atunci când există aceste atenționări că avem o calitate redusă a aerului„, a mai spus climatologul Roxana Bojariu.
Praful saharian care a lovit Atena, unul dintre cele mai grave astfel de episoade din 2018 până acum
Un val de praf saharian a acoperit Atena și alte orașe grecești, fiind considerat unul dintre cele mai grave astfel de episoade care au lovit țara din 2018, au declarat meteorologi citați de The Guardian.
Vizibilitatea a fost puternic limitată, iar autoritățile au avertizat populația cu privire la riscurile asupra sănătății.
„Este unul dintre cele mai grave episoade de concentrații de praf și nisip din Sahara, din 21-22 martie 2018, când norii au acoperit în special insula Creta”, a declarat Kostas Lagouvardos, director de cercetare meteorologică la Observatorul din Atena.
Autoritățile au avertizat că aceste concentrații de praf pot reduce lumina solară și vizibilitatea, crescând în același timp concentrațiile de particule fine de poluare, ceea ce crește riscul pentru persoanele cu probleme de sănătate respiratorie.
Vânturile puternice de sud din ultimele zile au provocat, de asemenea, incendii de vegetație în sudul țării.
CITEȘTE ȘI:
Praful saharian, din nou deasupra României/ANM anunță care sunt zonele afectate