De ce România nu poate doborî DRONELE rusești care îi încalcă spațiul aerian
Resturi de drone rusești au căzut, din nou, pe teritoriul țării noastre, în Dobrogea, prilej să se readucă în discuție tema doborârii acestor aparate de către apărarea noastră antiaeriană. Evz.ro vine cu o analiză și explică de ce România nu poate doborî dronele rusești care îi încalcă spațiul aerian.
În contextul conflictului militar din Ucraina, dronele rusești care zboară prin spațiul aerian al României sunt subiectul zilei.
Nu puțini sunt cei care cer doborârea acestor aparate, dar realitatea este mult mai complexă și lucrurile trebuie analizate în profunzimea lor.
Apărarea, între diplomație și legislație
Acțiunile imediate sunt blocate de provocările tehnice și operaționale cu care se confruntă armata. Mai avem, apoi, și îngrădirile diplomatice și de securitate.
Practic, scrie sursa citată, vorbim despre un mixt între diplomație și legislație care face ca o acțiune de acest gen să fie extrem de complicată.
În primul rând, până la doborârea lor, dronele rusești trebuie detectate. Chiar dacă țara noastră dispune de unele sisteme radar moderne, dronele rusești sunt aproape imposibil de identificat deoarece zboară la altitudini joase, scrie sursa citată.
Trebuie spus că sistemele de apărare antiaeriană sunt proiectate de așa natură încât să intercepteze aeronave sau rachete mari, pe când dronele, niște aparate de dimensiuni reduse, pot fi urmărite cu radare mobile, tip 3D.
MApN are în dotarea armatei un astfel de radar 3D mobil, modelul Gap Filler / TPS-79, capabil să opereze într-un mediu electromagnetic ostil și cu bruiaje extreme. TPS-79 are capacitatea să urmărească ținte la 360 de grade și, de asemenea, poate monitoriza spațiul aerian până la 10.000 metri altitudine. „Bătaia” lui este de aproape 200 de kilometri.
Fiindcă vorbim despre un radar mobil, acesta poate instalat destul de repede, undeva la sub 60 de minute.
Cum recunoști ce tip de drone trimite Rusia
Un alt aspect de luat în calcul este cel al destinației dronelor, care pot avea scopuri diverse, precum recunoașterea și monitorizarea unei zone.
O dronă poate ajunge în spațiul aerian românesc chiar și în urma unei greșeli de navigație, iar asta complică evaluarea situației. În astfel de cazuri, autoritățile au un timp limitat la dispoziție în care trebuie să stabilească clar dacă drona respectivă reprezintă sau nu o amenințare directă la adresa securității naționale.
În fine, mai avem și ambiguitatea legislației, un alt factor care împiedică doborârea dronelor rusești.
Numeroase surse militare au confirmat că România nu poate folosi armamentul de tip antiaerian decât dacă este decretată stare de asediu. În rest, muniția de război este folosită, în prezent, doar în poligoanele de tragere, conform legilor în vigoare.
Și dorința de a evita o escaladare a conflictului joacă un rol important, căci un asemenea act, de doborâre a unor drone, ar putea fi interpretat de Moscova ca un gest ostil. România, fiind stat membru NATO, are obligația să acționeze în conformitate cu legislația internațională și respectând recomandările Alianței.
CITEȘTE ȘI: