De ce s-a produs CUTREMURUL din Arad? Ce spun seismologii despre legătura cu Turcia. „Presiunea a venit dinspre Vest. Nu este după «modelul» Gorj”

Specialiştii Institutului pentru Fizica Pământului (INFP) au anunţat că, până miercuri după-amiază, au fost înregistrate 14 replici ale cutremurului de 5,2 din judeţul Arad, dintre care cicni cu magnitudine mai mare sau egală cu 2. Seismul din Arad i-a speriat și i-a neliniștit și mai mult pe oameni, amintindu-le de cutremurul din februarie, din Gorj, urmat de 800 de replici. Seismologul Mihai Diaconescu a explicat într-o intervenție pentru Gândul de ce seismul din Arad nu este, în ceea ce privește numărul replicilor, după „modelul” celui din Gorj. În schimb, specialiștii INFP au confirmat că există o legătură între cutremurul din Arad și seismele puternice din Turcia.

Seismul din Arad a fost puternic simțit de către populație în zona epicentrală, precum Păuliș, Arad, Lipova, și chiar în orașe mai îndepartate: Timișoara, Deva, Lupeni, Zalău, Cluj-Napoca, Salonta, Hunedoara, Oradea, dar și în Serbia și Ungaria.

„După modelul celui din Gorj, nu, pentru că aici cutremurele sunt, într-adevăr, de suprafață. Sunt până în 10 km adâncime,cam între 5 și 10. În Gorj sunt de la 12 la 20. Discutăm de o magnitudine semnificativă, dar nu mare sau foarte mare. Noi ne-am uitat cam care a fost cronologia apariției cutremurelor în zona Arad și au fost dinspre Vest spre Est. Și acum două săptămâni și acum. Deci este clar că presiunea a venit dinspre Vest”, a declarat seismologul INFP.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Explicațiile INFP după cutremurul din Arad

„Cutremurele care au avut loc în acestă zonă au apărut la contactul dintre Bazinul Panonic cu Munții Apuseni. Această regiune este caracterizată de două sisteme de falii cu orientare NV-SE și respectiv SV-NE, dar local mai sunt identificate și falii cu orientare E-V. Sursa acestor cutremure o constituie mişcarea de convergenţă şi rotaţie a microplăcii Adriatice care exercită o presiune directă asupra lanţului cutat al Dinarizilor, această presiune fiind transmisă mai departe întregului eşafodaj de blocuri litosferice din componenţa Bazinului Panonic.

Aceasta se datorează cutremurelor din Turcia care au generat un lanț de seisme, direcția de propagare începând din estul Mării Meditarane, acolo unde arcul de subducție al plăcii Africane cu subplaca Est-Europeană se intersectează cu falia Est-Anatoliană, locul unde s-au produs recentele cutremure distrugătoare din provincia Kahramanmaraș. Acestea se deplasează de-a lungul planului de subducție amintit.

Această presiune a generat cutremure începând din sudul, prin centrul și până în nordul Italiei. Microplaca Adriatică generează presiuni asupra lanțului Munților Dinarici care, la rândul ei, transmite aceste presiuni către bazinul Panonic. De asemenea, evaluăm în continuare situația evenimentelor din zona Târgu Jiu pentru a determina dacă activitatea seismică din zonă a fost generată de evenimentele din Turcia. Cu toate acestea, putem confirma că aceste evenimente nu au avut influențe asupra activității zonei seismice Vrancea”, sunt precizările făcute în comunicatul INFP.

Reamintim că marți, 6 iunie 2023, la ora 20:26:51 (ora României), un cutremur cu magnitudinea locală de 5.2 ML a avut loc în regiunea Crișana, Arad Seismul a avut loc la o adâncime de 5.6 km și epicentrul său a fost localizat în comuna Păuliș, județul Arad. Intensitatea macroseismică epicentrală a fost estimată la nivelul VII pe scara Mercalli.

„Până în momentul acestui comunicat, au fost înregistrate 14 replici ale cutremurului, din care 5 au avut o magnitudine ≥ 2 ML. Cea mai mare replică a atins magnitudinea de 3.2 ML, cu intensitatea III pe scara Mercalli”, se mai precizează în informarea INFP.

Turcia- Oltenia- Banat, crononologia seismelor

• Două cutremure cu magnitudini de 5,2 și 5,7, produse în Gorj, la adâncimi mici, în 13 și 14 februarie, și urmate de sute de replici sunt catalogate ca “inexplicabile” de către specialiști. Ultimul cutremur-replică, cu magnitudine 4, s-a produs miercuri 22 februarie, la o adâncime de 13 kilometri.
• Cutremurele din Gorj s-au produs la o săptămână după seismul cu magnitudine 7,8 care a zguduit, în 6 februarie, partea central-sudică a Turciei și a afectat totodată nord-vestul Siriei, fiind cel mai grav din ultimii aproape 25 de ani în Turcia. Seismul a fost urmat de alte două cutremure, cu magnitudini de 6,7 și 7,5, precum și de alte replici.
• Cutremurul cu magnitudinea 7,8 – care a zguduit, în 6 februarie, partea central-sudică a Turciei și a afectat totodată nord-vestul Siriei – este cel mai grav din ultimii aproape 25 de ani în Turcia. Seismul a fost urmat de două cutremure cu magnitudini de 6,7 și 7,5, precum și de alte numeroase replici.
• Peste 55.000 de oameni au murit și aproape 130.000 au fost răniți în Turcia și Siria, în urma cutremurelor devastatoare. Milioane de oameni au fost strămutați din casele lor, potrivit World Vision.
• Seismele din 6 februarie ar fi fost urmate de peste 13.000 de replici și numărul lor este în continuă creștere.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | Predicția unui cutremur, mit sau realitate? Seismologul Bogdan Enescu: „Cu tehnicile și cunoștințele de acum, și estimările pe termen lung au incertitudine foarte mare”

EXCLUSIV VIDEO | Seismolog român în Japonia: ”România trebuie să fie pregătită pentru cutremure care pot fi și cu magnitudini mari. Sunt clădiri cu probleme și asta trebuie să preocupe”

CUTREMUR în TURCIA. Imaginile groazei, filmate cu drona în provincia de frontieră Hatay

EXCLUSIV VIDEO | Despăgubiri pentru casele afectate de cutremurele din Gorj, doar pentru cei care au asigurare și primesc adeverință de la INFP. ”Dăm informații numai de unde avem echipamentele funcționale”

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele