EXCLUSIV | De la înzestrare la contracte anulate, cum arată Marina militară română în vreme de război? General (r) Virgil Bălăceanu: Arată foarte rău!

De Ziua Marinei, toate privirile sunt ațintite asupra Forțelor Navale Române. În vreme de pace, această ramură a armatei române a fost vitregită de investiții și modernizări. De mai mult de un an, însă, „războiul s-a întors pe continentul nostru”, așa cum spun liderii lumii. Și nu oriunde, ci chiar în coasta României. Iar Marea Neagră a devenit un punct vulnerabil și a căpătat atenția lumii. Mai exact, atenția Statelor Unite, care au făcut o lege de Securitate la Marea Neagră.

De Ziua Marinei, Gândul l-a întrebat pe generalul în rezervă și fost comandant al brigăzii multinaționale din sud-estul Europei, Virgil Bălăceanu, cum arată Marina Militară Română, în vreme de război.

Arată foarte rău. Este categoria de forțe rămasă în urmă, pentru că programul de înzestrare, care a devenit un dosar, nu a devenit o problemă națională. Trebuia să fie o problemă de siguranță națională”, a declarat generalul Bălăceanu, în exclusivitate pentru Gândul.

Principalele nave de luptă din flota Marinei militare sunt trei fregate

Marina militară are ca principale nave de luptă trei fregate și patru corvete. Emblematică, dar și cea mai înarmată este Fregata Mărășești.

A fost construită pe șantierul Mangalia, în anii 1984-1985 și lansată la apă pe 2 august 1985. A fost catalogată distrugător între 1990 și 2001.

Nava Mărășești are un deplasament maxim de 5.790 de tone și un echipaj de 270 de marinari, dintre care 25 de ofițeri, conform navy.ro.

Celelalte două fregate, F221 Regele Ferdinand și F222 Regina Maria cumpărate de la britanici, în anul 2003, respectiv 2004, au fost construite în anii ’80.

Fregata Regele Ferdinand a ieșit din serviciul Royal Navy, în ianuarie 2002.

Începând cu anul 2003, a intrat într-un program de regenerare şi modernizare, pentru a fi preluată de către Forțele Navale Române.

Fregata Regina Maria a fost construită la începutul anilor 1980 și lansată la apă în 1984. Trei ani mai târziu, nava a primit numele Bloodhound şi numărul de bordaj F95.

La solicitarea primarului capitalei britanice, în amintirea distrugătorului clasa “County” cu acelaşi nume cu oraşul Londra, tradiţie foarte populară în Marina Regală Britanică, nava a preluat numele de HMS London, potrivit navy.ro.

Fregata este capabilă să execute lupta în toate cele trei medii: la suprafaţă, aerian şi sub apă.

Anularea contractului de corvete întârzie modernizarea fregatelor

Statul roman avea în plan modernizarea fregatelor în cadrul programului de achiziție a celor patru corvete. Însă, la începutul lunii august, Ministerul Apărării a decis anularea procedurii de înzestrare a Forțelor Navale cu patru corvete multifuncționale.

E vorba de cele patru corvete multifuncționale care trebuiau să fie gata deja dacă discutăm de prima atribuire directă către Damen și modernizarea celor două fregate.

Despre capacitățile Forțelor Navale, generalul (r) Virgil Bălăceanu spune că sunt reduse la nivel de armament și exprimă vulnerabilități.

Rachetele sunt de origine sovietică. Sigur, ucrainienii s-au descurcat foarte bine și cu rachetele rusești, pe care le-au folosit chiar împotriva rușilor. Adică, nu trebuie să creăm ideea unui dezastru, însă capacitățile forțelor navale nu sunt modernizate.

Fregatele au fost modernizate din punct de vedere al comunicațiilor și al unor sisteme de senzori, însă lipsesc capacitățile de lovire și de protecție.

Sunt dotate cu elicoptere IAR 330 Puma Naval. Le lipsesc, însă, armele și când vorbim de arme, la o fregată vorbim de apărare antiaeriană, vorbim de lupta împotriva submarinelor și vorbim de capacități de luptă împotriva navelor. Or aceste capacități de lovire și de protecție nu sunt pe fregatele noastre.

Cum poate avea România corvete

Forțele navale au patru corvete în dotare. Acestea sunt nave de patrulare, cu principala misiune de apărare a litoralului, a apelor teritoriale și a zonei economice exclusive.

Din zona economică exclusivă, România se pregătește pentru extragerea unor cantități mari de gaze, de aproape 100 de miliarde m³ existenți în rezervele platoului continental românesc al Mării Negre.

Iar corvetele sunt destinate tocmai creării condițiilor de securitate în zona economică exclusivă. Ce se întâmplă după anularea contractului pentru corvete? Generalul (r) Bălăceanu consideră că programul de dotare s-ar putea prelungi cu până la 10 ani, în condițiile în care construcția unei nave de acest tip durează în jur de 7 ani, dacă se merge pe varianta licitației.

S-ar putea să apară și soluții de tipul acordurilor G2G, adică Guvern la Guvern, prin care nu mai organizezi licitația, ci treci direct la primirea acestor echipamente pe care le plătești. Este o variantă de dotare cu echipamente cu nave americane la nivel capacitate, corvetă multifuncțională, la mâna a doua, dar care poate fi modernizată. Aici este o dilemă, adică mergi pe acord Guvern la Guvern, te dotezi într-un timp mai scurt, poate și la costuri mai mici, că nu sunt aceleași costurile, când vorbești de o modernizare a unor echipamente mai vechi și când vorbești de construire a lor”, a declarat Virgil Bălăceanu.

Există și un dezavantaj în acordul de tip G2G, industria română de apărare nu se revitalizează, adică „nu produci nimic în țară, iei totul din afară”, consideră generalul Bălăceanu.

Noi trebuie să gândim ca toate acestea să fie integrate unei componente de industrie de apărare, pe șantierele navale care construiesc nave. Nu s-a găsit o soluție, a picat perspectiva contractului și realizarea corvetelor, modernizarea fregatelor împreună cu Naval Group pe Șantierul Naval Constanța, Damenul se retrage de pe Mangalia, care avea capacități de construcție de nave militare, mai funcționează Galațiul, care ar trebui menținut. Noi avem capacități în România care pot să producă și nave militare și partea principală a acestor nave”, a spus Virgil Bălăceanu.

Cum se modernizează navele purtătoare de rachete 

Forțele Navale au trei nave purtătoare de rachete, NPR Zborul (1990), NPR Pescărușul (1991) și NPR Lăstunul (1991). Principala misiune a acestor nave o reprezintă căutarea şi atacul cu racheta a navelor inamice de suprafață.

Modernizarea acestor trei nave ar reprezenta o soluția salvatoare rapidă și relativ economică în contextul războiului de la graniță. Și în acest caz se pune problema dotărilor.

Vom vedea ce înseamnă programele asupra cărora se gândesc, de modernizarea navelor purtătoare de rachete. Asta ar însemna o modernizare prin dotarea acestor nave purtătoare de rachete cu rachetele care intră în dotarea visionului de rachete anti-navă. Era vorba de rachetele naval strike missil, ceea ce ar fi un lucru deosebit și ar crește capacitatea de ripostă”, a spus generalul Bălăceanu.

România, singurul stat membru NATO care are și o flotilă fluvială militară

Flotila Fluvială este o mare unitate tactică, subordonată Statului Major al Forţelor Navale, care are nave de suprafață de luptă (monitoare, vedete blindate, vedete fluviale de patrulare şi vedete dragoare), subunități de infanterie marină și nave auxiliare (cazărmi plutitoare, remorchere, ceamuri, şalupe)

Se considera, la un moment dat, că flotila de Dunăre nu este necesară, bine că a rămas!, transmite Virgil Bălăceanu.

La ora actuală are un rol esențial (n.r. flotila fluvială), pentru că iată care este culoarul care urmează să fie dezvoltat, în condițiile în care rușii vor realiza blocada porturilor ucrainiene la Marea Neagră; culoarul care este legat de gurile Dunării, de Dunăre, de Constanța, eventual chiar de Canalul Dunăre-Marea Neagră.

Generalul Bălăceanu consideră că România ar trebui să pună în evidență flotila fluvială, întrucât securitatea și libertatea de comunicație pe Dunăre se realizează prin protejarea din punct de vedere militar, „rol pe care îl are flotila de Dunăre, bine dotată”, a declarat Virgil Bălăceanu.

Sursa: Mediafax Foto