De unde provin de fapt noile infectări care au adus Bucureștiul la numărul-record de 2.559 de cazuri COVID-19, la o zi după Congresul PNL

Numărul-record de 2.559 de noi infectări COVID-19 raportat de Grupul de Comunicare Strategică (GCS) pentru București în intervalul 26-27 septembrie este, de fapt, un cumul între cazurile identificate în ultimele 24 de ore și numărul nealocat de cazuri din zilele trecute. Precizările au fost făcute la insistențele jurnaliștilor, care au cerut informații privind explozia de cazuri noi de COVID-19 în București după ce în weekend a avut loc Congresul PNL și în contextul în care fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu afirma că „instituțiile statului au preferat să evite orice măsuri nepopulare înainte de congresul PNL”.

GCS a raportat, luni, la ora 13.00, că în București au fost înregistrate 2.559 de cazuri COVID-19 în ultimele 24 de ore, respectiv în intervalul 26-27 septembrie.

Este vorba despre un număr-record de cazuri pentru Capitală, cel mai mare din data de 25 martie 2021, când fuseseră raportate 2.171 de cazuri. Practic, 45% –  aproape jumătate din numărul total de  5.655 de cazuri înregistrate, luni, la nivel național – figurau ca fiind din Capitală.

VIDEO AUR cere în Camera Deputaților „constatarea încetării mandatului de președinte al lui Iohannis”. Suciu (PSD): Nu există consens asupra propunerii

13:13

POLITICĂ Calendarul alegerilor prezidențiale. Guvernul ar putea lua o decizie pe 8 ianuarie/ Surse liberale: primul tur, la finalul lunii martie

13:09

Raportări contradictorii de la GCS

Inițial, GCS, întrebat dacă cele 2.559 de cazuri din Bucuresti sunt confirmate în urma testelor din ultimele 24 de ore sau sunt și raportări anterioare acestui interval, a răspuns: „Nu ne-au fost transmise teste anterioare intervalului de referință”.

La insistențele jurnaliștilor, care au solicitat informații despre numărul de teste efectuate în București în ultimele 24 de ore, GCS a revenit cu precizări și a explicat că, din cele 2.559 de cazuri raportate luni, o parte proveneau din „aproximativ 1.400 de cazuri” care erau nealocate.

„La nivelul Municipiului București, în intervalul de referință, au fost efectuate 2.083 de teste RT-PCR și 6.624 teste rapide antigenice. De asemenea, în același interval au fost alocate aproximativ 1400 de cazuri care erau nealocate, cifra înscriindu-se în media zilnică de cazuri pe care DSP București le prelucrează și alocă, după efectuarea anchetelor epidemiologice”, precizează GCS, luni dup-amiază.

Pe data de 26 septembrie, adică duminică, erau 7.877 de cazuri nealocate pe județe.

Pe data de 27 septembrie, în raportul zilnic al GCS figurau 6.681 de cazuri nealocate pe județe.

Astfel se obține o diferență de 1.196 de cazuri nealocate, din care unele au fost trecute în municipiul București. Chiar și așa, tot nu se ajunge la cele 1.400 de cazuri despre care GCS vorbește în al doilea mesaj.

Incidența în Capitală: cifrele Ministerului Sănătății

O altă inconsecvență a autorităților este cea legată de nivelul incidenței în București, raportat ca fiind de 4,95 cazuri la mia de locuitori de către DSP.

Alte date oficiale, cele de pe platforma Ministerului Sănătății, arătau că, de fapt, incidența în Capitală a depășit pragul de 5 cazuri la mia de locuitori încă de duminică, 26 septembrie.

Iată incidențele înregistrate de sectoarele  Bucureștiului în data de 26 septembrie, potrivit datelor oficiale prezentate pe platforma Data.Gov.ro:

• Sectorul 1 – 6,16 ‰
• Sectorul 2 – 6,03 ‰
• Sectorul 3 – 3,94 ‰
• Sectorul 4 – 4,74 ‰
• Sectorul 5 – 4,72 ‰
• Sectorul 6 – 4,90 ‰

Media incidenței cazurilor COVID-19 în București (media matematică a incidenței pe sectoare) a ajuns la 5,0816 la mie.

Cum explică DSP diferențele cu privire la incidență

DSP a precizat de unde provine diferența dintre datele publice de pe platforma Ministerului Sănătății și cele raportate oficial.

„Modul de calcul al incidenței cazurilor de coronavirus în funcție de care se stabilesc scenariile în care se află fiecare localitate respectă același altgoritm încă din luna martie a acestui an. Atunci s-a convenit de către conducerea Ministerului Sănătății ca rata de incidență să fie stabilită luând în calcul 14 zile, fără ultimele 3 zile, tocmai pentru ca acele cazuri de infectare cu județ neidentificat să poată fi alocate şi raportate corespunzător. Ca urmare, toate calculele incidenței stabilite în ultimele zile respectă întru totul legislația în vigoare aplicată pe parcursul întregului an. DSPMB face aceste precizări pentru a înlătura orice suspiciune cu privire la un calcul eronat, aplicat în mod intenționat, cu privire la rata incidenței”, preciza DSP București, duminică, pe pagina de Facebook a instituției.

Cu alte cuvinte, incidența raportată de DSP București duminică, 26 septembrie, era valabilă pentru data de joi, 23 septembrie.

Ce scria Vlad Voiculescu și cum i-a răspuns premierul

Premierul Florin Cîțu a declarat, luni dimineață, că nu vor fi luate alte măsuri de restricție pentru București până la pragul de 6 cazuri la mia de locuitori.

„Le recomand tuturor românilor să asculte doar de spacialiști. Informațiile referitoare la Sănătate sau la modul de calcul al incidenței trebuie să vină doar de la specialiști, nu de la oameni care nu au niciun fel de experiență în acest domeniu. Ar trebui să fim foarte atenți aici. Domnului respectiv i s-a dat imediat o replică de la DSP, de la specialiști, care spun foarte clar cum s-a făcut (calculul – n.r.). (…) Avem deja toate măsurile care se iau de la 6 la mie, deja se știu măsurile. Nu avem ce să implementăm până la 6 la mie”, a declarat Florin Cîțu.

Premierul a răspuns, astfel, declarațiilor făcute de fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu, care susținea că incidența în București ar fi fost raportată în mod artificial mai mică în weekendul trecut, atunci când a avut loc Congresul PNL.

„Dacă procedura birocratică de alocare a testelor pozitive pentru Municipiul București ar fi respectată și nu întârziată, incidența pe ultimele 14 zile ar fi deja peste 6 la mie nu mai departe de marți. Orice întârziere după ziua de marți nu va fi altceva decât fie un rezultat al neputinței instituționale, fie al unei comenzi politice. Ce este din nou groaznic de trist este că în timp ce spitalele sunt pline, toate instituțiile statului au fost din nou supuse politicului și au preferat să evite orice măsuri nepopulare înainte de congresul PNL, în detrimentul protejării copiilor și a școlii.”, scria pe Facebook Vlad Voiculescu.

Autor

Ionut Muresan

Ionuț Mureșan este reporter pe domeniul Justiție-Afaceri Interne din 2006 și a lucrat de atunci pentru publicațiile NewsIn, Gardianul, Puterea, Mediafax, Evenimentul zilei și Adevărul. În 2007 ... vezi toate articolele