Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, dar și expert evaluator în inovație digitală pentru Comisia Europeană, a vorbit, într-un interviu pentru Gândul – în contextul discuției despre alegerile prezidențiale și a felului în care promovarea pe TikTok l-ar fi dus pe Călin Georgescu în fruntea finalei prezidențiale – despre pericolul acestei platforme de socializare care „a prins” extrem de bine la tineretul din România și nu numai.
Călin Georgescu, candidat independent la alegerile prezidențiale 2024, a crescut semnificativ în sondaje în ultimele săptămâni, după o strategie de promovare masivă pe TikTok, potrivit unei investigații recente realizate de Info Sud-Est și G4Media.ro.
Mai exact, într-o săptămână, Călin Georgescu a strâns 30.000 de urmăritori noi, iar clipul în care își anunță candidatura a crescut de la 500.000 la peste 800.000 de vizualizări. Situația a atras din nou atenția asupra pericolului platformei TikTok, în jurul căreia au existat multe discuții cu privire la interzicerea acesteia în numeroase țări.
Totodată, în contextul alegerilor din România, TikTok a anunțat că lansează o campanie care să asigure protejarea corectitudinii procesului electoral. Potrivit celor mai recente estimări, 98,5% din conținutul legat de dezinformări electorale a fost șters de pe platformă în mai puțin de 24 de ore.
Expertul digital Alexandra Cernian spune, în interviul pentru Gândul, că deși TikTok este una dintre platformele în care pare că este cel mai ușor să devii viral, conținutul promovat este unul superficial, iar informația transmisă nu are, de cele mai multe ori, nicio relevanță pentru viața de zi cu zi a utilizatorului.
A prins foarte bine TikTok-ul, inclusiv în România. A avut o creștere chiar spectaculoasă și, dacă nu mă înșel, România a devenit a doua cea mai mare piață din Europa Centrală pentru această platformă. Cu alte cuvinte, a reușit să atragă mulți utilizatori și urmăritori în țara noastră. Tineretul face parte din grupul țintă al celor care foloses TikTok. Lăsând la o parte că există niște reglementări și o vârstă minimă de accesare, din păcate, mulți găsesc soluții ca să acceseze platforma și sub vârsta limită.
În plus, este una din platformele în care pare că este cel mai ușor să devii viral. Adică, dacă ai găsit o formulă de conținut care să atragă rapid utilizatorii și să obții vizualizări multe, dintr-o dată pare că este platforma pe care este cel mai ușor să obții multe sute de mii sau milioane de vizualizări, într-un timp foarte scurt.
După părerea mea, conținutul pe TikTok este, de multe ori, superficial. Lăsând la o parte faptul că acum și companiile devin interesate să-și facă campanii de promovare și de prezentare pe TikTok, foarte mulți din influencerii pe care îi vedem devenind virali pe TikTok au un conținut foarte superficial, după părerea mea.
Nu este ceva care aduce un plus de valoare din punct de vedere educațional, nici măcar din punct de vedere al informației, să spui că te luminează din anumite puncte de vedere, dar se pare că la tineri prinde foarte bine.
Strict tehnologic, diseminarea atât de rapidă a informațiilor de pe TikTok ține de algoritmul de distribuție pe care-l au. Adică, cu un algoritm performant care targetează utilizatorii în funcție de profilul lor, se duce ușor către oamenii țintă pe care îi poate viza un conținut”, a explicat Alexandra Cernian.
Expertul evaluator în inovație digitală a precizat că există puține reglementări în ceea ce privește limitele TikTok, acesta fiind și unul dintre motivele care au stârnit îngrijorare.
Alexandra Cernian a amintit în acest sens că, în Statele Unite și în Europa, s-a pus problema să se restricționeze accesul la TikTok, existând instituții care au obligat angajații ca pe device-urile de serviciu să nu acceseze această platformă.
Expertul digital susține că viralizările unor mesaje nu sunt făcute chiar întâmplător, ci au în spate o întreagă strategie prin care se ajunge la o asemenea amploare.
În interviul pentru Gândul Alexandra Cernian a vorbit și despre existența unor campanii de promovare plătite – în care tinerii sunt cei mai folosiți și expuși în a promova un mesaj, mulți dintre ei neavând noțiunile de bază și neștiind ce promovează și în ce scop.
„S-au aplicat foarte puține reglementări pe TikTok. Nu știu exact în China ce restricții există din punct de vedere al conținutului, acesta fiind și motivul pentru care s-a pus atât de des problema – și în Statele Unite, dar și în Europa – să se restricționeze accesul la această platformă. Și sunt instituții care au obligat angajații ca pe device-urile de serviciu să nu acceseze TikTok.
Lăsând la o parte faptul că ar putea să ofere acces la o informație, poate, confidențială – pentru că au fost tot felul de discuții că prin TikTok se accesează diverse tipuri de informații confidențiale -, a existat totodată și temerea legată de riscurile de dezinformare și de acces la niște informații mai puțin folosite în scopuri pozitive.
Din câte am văzut eu, pe partea de alegeri, s-au făcut niște reclamații legate de încălcarea codului electoral și știu că au fost șterse niște comentarii de pe anumite postări, dar probabil că ele deja apucaseră să devină virale. Și oricum, până la urmă, este vorba de o întreagă strategie despre cum ajungi la un asemenea grad de viralizare. În momentul în care reușești să ajungi la 3-5 milioane de vizualizări, este clar că acolo nu mai vorbim doar de niște comentarii puse pe un video, ci de o întreagă strategie de a disemina și de a distribui conținutul respectiv, în afară de algoritmi.
O strategie folosită – sau care, mă rog, poate să te ajute să ajungi la gradul acesta de distribuție – este să lucrezi sau să faci niște campanii, chiar și plătite, cu utilizatori care au sute de mii, milioane de follow-uri pe TikTok și care să te ajute să te promovezi, așa cum am văzut, de exemplu, cazuri concrete de la care în România s-au pornit discuții intense despre TikTok„, a detaliat expertul digital.
Alexandra Cernian recunoaște că un public dezinformat, un public fără educație este mult mai ușor de manipulat pe TikTok, iar cei care nu sunt stăpâni pe a filtra o informație sunt țintele perfecte pentru a pica în astfel de capcane din online.
Analistul digital mărturisește că, deși de multe ori, oamenii nu conștientizează acest lucru, întotdeauna informația pe care o primești în mediul online ține cont de istoricul tău de căutări, la ce ai dat like, la ce postări ai comentat, lucru care te poate face sau nu o victimă posibilă a manipulărilor și a dezinformării, indiferent din ce zonă vin ele și cine le aduce.
Problema cu dezinformarea și cu manipularea se poate întâmpla oriunde în online și din surse multiple. Poate să-ți vină și pe email, poate să fie și pe Facebook, poate să fie și pe Instagram, nu este doar TikTok-ul în vizor aici. Însă, după părerea mea, TikTok este o platformă cu cel mai scăzut nivel de informații. Din păcate, gradul de alfabetizare funcțională a oamenilor, cel puțin în România, știm că lasă de dorit – și nu spunem noi lucrul ăsta, însă, din păcate, cam asta ne arată toate statisticile.
După părerea mea, oamenii țintă pentru TikTok cam către asta se duc. Oameni simpli, oameni fără o educație solidă, oameni care nu cercetează informația pe care o primesc, nu verifică dacă sursele pe care le văd sunt reale sau nu. Pur și simplu, în momentul în care li se livrează un conținut, îl iau de bun și eventual îl și dau mai departe. Și acolo este ținta. Dacă acesta este publicul pe care vrei să-l targetezi pe TikTok, este ușor să dai de el, dar este și foarte ușor de convins și de manipulat într-un final, din păcate.
Cred că oamenii cu un nivel mai ridicat de educație și care mai au niște abilități de a filtra informația și de a o procesa în mod mai corect, chiar dacă sunt pe TikTok, au un discernământ mai solid în privința lucrurilor pe care le văd. Apoi, și pe Facebook sau pe alte platforme, nu toată lumea primește aceeași informație. Întotdeauna, informația pe care o primești ține cont de istoricul tău de căutări, la ce ai dat like, la ce postări ai comentat.
Dacă algoritmul vede că îți plac cățeii, este clar că, la un moment dat, vei primi mai multe informații despre căței, site-uri despre căței. Treaba asta se aplică la toate platformele. Și atunci, dacă tu ai căzut victimă la un moment dat la niște site-uri de dezinformare sau care cumva susțin un anumit curent politic sau o anumită tendință din politică, este clar că vei fi o țintă, o victimă și pentru alte materiale similare.”
Alexandra Cernian a explicat și ce înseamnă aceste „ferme de troli” despre care s-a vorbit în campania electorală pentru primul tur al prezidențialelor, cum acționează ele, dar mai ales cine este „mâna invizibilă” care le coordonează, dirijându-le în direcția dorită.
În termenul tradițional, ar însemna că avem niște roboței care fac acțiunile propriu-zis, dacă ne gândim la varianta automatizată în care se gestionează lucrurile. Dar, în spatele acestor boți care cumva interacționează cu opinia publică, evident că există niște grupuri de oameni care trasează direcția, coordonează acțiunile pe care își propun să le facă prin troli.
Adică, aceste conturi sunt, cel mai probabil, fictive. Sunt niște conturi automate care transmit mesajele și diseminează. Dar, este evident că există un creier în spatele acestor ferme care coordonează întreaga acțiune”, a detaliat expertul digital.
Alexandra Cernian a făcut și câteva recomandări pentru utilizatorii din online, concluzionând ce pot face aceștia pentru a evita capcanele în care pot cădea foarte ușor, dacă nu au un filtru potrivit de selecție și de protecție.
„Recomandarea mea este ca utilizatorul să rămână sceptic în legătură cu lucrurile pe care le vede în online, să-și pună problema – în momentul în care vede o informație care pare prea șocantă sau poate prea bună ca să fie adevărată – dacă este adevărată și obligatoriu să o verifice din mai multe surse. Cum am învățat până la urmă – în toate formele de documentare – că atunci când vreau să validez o informație, caut în mai multe surse ca să îi verific autenticitatea.
Trebuie să ne educăm să folosim obiceiul acesta, față de tot ceea ce se întâmplă în online, pentru că, realist vorbind, toată lumea este expusă să primească și informații reale, și informații false, să fie și victimă la fraude, și victimă la campanii de dezinformare, dar secretul îl reprezintă felul în care ne și autoeducăm. Educația digitală este, până la urmă, o nouă formă de educație, din care învățăm cum să ne comportăm și cum să ne păzim în mediul online.
Așa cum suntem atenți când traversăm strada sau când mergem cu mașina, trebuie să învățăm cum să ne păzim și în mediul online. În primul rând, trebuie să avem tot timpul un semn de întrebare legat de ceea ce citim – dacă o fi sau nu adevărat – și să validăm informația înainte să o credem sau să o luăm de bună.
Există și platforme de fact-checking care sunt disponibile și gratuit, ele te pot ajuta să verifici dacă informația respectivă a mai apărut și în altă parte, practic să-i verifici autenticitatea. Dar, în primă fază atitudinea noastră față de ceea ce vedem este cea care face diferența, ne gândim de două ori dacă este real sau ceea ce vedem, sau ceea ce primim în mediul online”, a conchis Alexandra Cernian.
Datele apărute cu privire la fenomenul TikTok nu sunt prea optimiste. Mai exact, 32% dintre părinții cu copii între 5 și 10 ani afirmă că fiul sau fiica lor utilizează TikTok, 21% Instagram, 19% Facebook și 17% Snapchat, potrivit celui mai recent sondaj derulat de Organizația Salvați Copiii în rândul părinților.
Mai mult, o treime dintre adolescenţii de 16 – 17 ani (34%) petrec o perioadă considerabilă de timp navigând pe internet, fiind online între 4 şi 6 ore pe zi, iar 14% depăşesc acest prag, relevă cercetarea sociologică “Internetul în familie”, lansată de organizaţia “Salvaţi Copiii.” Studiul a fost făcut în luna ianuarie, în rândul a 1.866 de părinţi care au copii sub 18 ani.
Potrivit studiului, vizionarea de conţinut video de către copii şi jocurile sunt principalele activităţi indicate de părinţi.
Vizionarea de conţinut video are incidenţa maximă la copiii cu vârsta sub 5 ani de aproximativ 80% şi scade spre 50% în cazul adolescenţilor. Utilizarea reţelelor de socializare creşte semnificativ odată cu vârsta, cu un accent deosebit pentru Instagram şi WhatsApp, accesate de 86% dintre adolescenţi, urmate de TikTok (70%). (…) Adolescenţii de 16 – 17 ani petrec o perioadă considerabilă de timp navigând pe Internet, 34% dintre ei fiind online între 4 -6 ore pe zi şi 14% depăşind şase ore pe zi.
Cu o echipă globală de peste zeci de mii de experți în „trust&safety”, dintre care mai mult de 6.000 în UE, parteneriate strategice, resurse în aplicație și inițiative de educație media, TikTok transmite că se dedică luptei împotriva dezinformării și a facilitării accesului la informații oficiale pentru cei peste 8,1 milioane de utilizatori din România.
Conform celui mai recent Raport privind Aplicarea Regulilor Comunității pentru al doilea trimestru al anului 2024, 99,2% din conținutul cu dezinformări electorale a fost eliminat proactiv înainte de a fi raportat, iar 98,5% din acest conținut a fost eliminat în mai puțin de 24 de ore.
Sursă foto: Shutterstock