Declarația comună a miniștrilor Apărării ai statelor NATO din Formatul București 9. „Operaționalizarea noilor Grupuri de Luptă rămâne o prioritate majoră”

Miniștrii Apărării din cele nouă state membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) care sunt membre ale Formatului București 9 (B9) și-au reiterat angajamentul privind acordarea sprijinului politic și practic pentru Ucraina, conform declarației comune a copreședinților acestuia.

Miniștrii Apărării Poloniei și României au transmis, vineri, declarația comună după ce au co-prezidat reuniunea în format București 9, organizată în marja Reuniunii miniștrilor apărării din statele membre NATO, care s-a desfășurat miercuri și joi la Bruxelles.

„Noi, miniștrii apărării ai Poloniei și României, am co-prezidat reuniunea în format București 9, organizată în marja Reuniunii miniștrilor apărării din statele membre NATO, având ca invitați pe Secretarul american al apărării și Secretarul General NATO. Am împărtășit preocupările noastre privind situația actuală de securitate și implicațiile recentelor acțiuni escalatorii ale Federației Ruse, procesul de mobilizare militară parțială și anexarea ilegală și ilegitimă a teritoriilor ucrainene și am condamnat bombardamentele masive executate de Rusia, așa cum a fost subliniat și în Declarația comună a celor nouă președinți ai formatului București 9, susținută și de Macedonia de Nord și Muntenegru, din 11 Octombrie 2022.

În urma Summit-ului B9 de la București și a Summit-ului NATO de la Madrid, de anul acesta, formatul B9 a continuat în mod activ sprijinirea deciziilor NATO și UE, inclusiv a celor referitoare la asistența pentru partenerul nostru ucrainean. Statele B9 rămân angajate în acordarea sprijinului politic și practic pentru Ucraina, în vederea consolidării capacității sale de apărare în fața agresiunii Rusiei. Adresăm rugămintea tuturor statelor membre NATO si UE, precum și partenerilor cu viziuni similare să-și mențină contribuția constantă la acest efort crucial și urgent.

Suntem angajati să continuăm implementarea deciziilor Summit-ului NATO de la Madrid privind întărirea posturii de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, precum și adaptarea pe termen lung a acesteia. Ne bazăm pe Aliați să continue implementarea angajamentelor asumate și să contribuie cu forțe suplimentare robuste, cu nivel ridicat de operativitate, pe Flancul Estic, care să poată fi redimensionate de la nivel grupurilor de luptă existente, până la nivel brigadă, la nevoie, susținute de forțe de întărire credibile și rapid dislocabile, cu echipament prepoziționat și capacitate consolidată de comandă și control. Operaționalizarea noilor Grupuri de Luptă rămâne o prioritate majoră, în vederea asigurării unei posturi aliate credibile, coerente și integrate. Legătura transatlantică rămâne indispensabilă pentru consolidarea unei posturi credibile de descurajare și apărare”, este textul declarației comune, transmisă de MApN.

Formatul București 9 (B9) este o inițiativă lansată de Președintele României, Klaus Iohannis, și de Președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianței: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria. Formatul B9oferă o platformă pentru aprofundarea dialogului şi cooperării între aliaţii participanţi, potrivit Ministerului Afacerilor Externe. Primul Summit B9 a fost organizat la București, în noiembrie 2015.

Cel mai recent Summit al Formatului București 9 din Capitala României a avut loc în iunie, la Palatul Cotroceni, cu prezența celorlalți șefi de state din Formatul București, precum și a Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg, în calitate de invitat de onoare.

Agenda discuțiilor de la Bruxelles

Conform comunicatelor MapN, prima zi a reuniunii miniștrilor apărării din statele membre ale NATO, de la Bruxelles, de miercuri, a constituit un prilej de a discuta despre evoluțiile situației de securitate din Ucraina, în cadrul unei cine de lucru a Consiliului Nord-Atlantic, la care au fost invitați  miniștrii apărării din Suedia și Finlanda și ministrul apărării ucrainean Oleksii Reznikov. În cadrul evenimentului oficial, au fost exprimate pozițiile naționale vis-a-vis de solicitarea Ucrainei de aderare la NATO, adresată Secretarului General, printr-o scrisoare comună a președintelui Ucrainei, președintele Radei și a primului-ministru al Ucrainei.

În acest context, ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, a indicat că România continuă sprijinul constant față de Ucraina, în aceste vremuri complicate și susține, de asemenea, procesul de aderare a Ucrainei, evocând, în acest sens, deciziile asumate în cadrul Summit-ului NATO de la București, din 2008.

În marja evenimentului, ministrul Dîncu a participat la reuniunea Grupului de contact pentru Ucraina (Ukraine Defense Contact Group). Reuniunea Grupului s-a desfășurat într-un context politico-militar marcat deopotrivă, de succesele militare înregistrate în teren de forțele ucrainene, dar și de demersurile ilegale ale Federației Ruse de anexare a teritoriilor ucrainene ocupate. De asemenea, în cadrul reuniunii a fost făcută evaluarea progreselor înregistrate de la ultima întâlnire organizată în data de 8 septembrie 2022, în Baza Aeriană de la Ramstein. Agenda discuțiilor a cuprins aspecte de actualitate și evaluări privind evoluția conflictului din Ucraina, respectiv stadiul acordării de asistență militară și umanitară de către țările participante la această inițiativă.

De asemenea, ministrul apărării naționale a participat la reuniunea Grupării de tip Națiune Cadru (Framework Nations Concept-FNC), coordonată de Germania, activitatea fiind prezidată de ministrul german al apărării. În acest context, Vasile Dîncu a reconfirmat angajamentul României în cadrul inițiativei FNC, evidențiind progresul solid înregistrat prin efortul comun al statelor participante. De asemenea, a punctat importanța asigurării coerenței, interoperabilității și a complementarității eforturilor țărilor participante la inițiativă.

Postura colectivă de descurajare și apărare pe termen lung

Cea de-a doua zi a reuniunii miniștrilor apărării din statele membre NATO desfășurată joi, la Bruxelles, a avut o agendă de lucru axată pe postura de descurajare nucleară a Alianței, postura colectivă de descurajare și apărare pe termen lung, precum și stadiul operațiilor și misiunilor aliate.

Evenimentul s-a înscris în amplul proces de adaptare a Alianței în contextul deteriorării fundamentale a mediului de securitate regional, european și euro-atlantic ca urmare a războiului ilegal și nejustificat de agresiune lansat de Federația Rusă asupra Ucrainei. Pe acest fond, ministeriala NATO s-a concentrat, în principal, pe asigurarea implementării deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Madrid din 2022, precum și oferirea de orientări politice în perspectiva pregătirii următoarei reuniuni la nivel înalt, Summitul de la Vilnius din 2023.

În cadrul primei sesiuni de lucru, în formatul Grupului de Planificare Nucleară, aliații au avut ocazia să discute aspecte privind evoluțiile la nivel global pe această dimensiune și implicațiile pentru postura și politica nucleară a NATO. Pe fondul unei escaladări a conflictului din Ucraina, generată de mobilizarea parțială anunțată de președintele Putin și de anexarea inegală a unor teritorii ucrainene de Rusia, miniștrii apărării au condamnat retorica nucleară iresponsabilă a liderului de la Kremlin. În particular, discuțiile au vizat evoluțiile privind retorica agresivă a Federației Ruse, prilej cu care au fost punctate eforturile de adaptare și menținere a credibilității posturii de descurajare nucleară a NATO.

A doua sesiune de lucru în formatul Consiliului Nord-Atlantic a fost dedicată dimensiunii de descurajare și apărare, pe fondul implicațiilor războiului de agresiune din Ucraina asupra securității aliate. De asemenea, a fost abordată problematica stocurilor de muniție și a capacității industriei de apărare din statele membre, inclusiv din perspectiva refacerii acestora, precum și creșterea capacității individuale și aliate de protecție a infrastructurii critice, atât din punct de vedere militar, cât și al rezilienței. În linie cu deciziile adoptate la Summitul de la Madrid pe palierul adaptării posturii colective de descurajare și apărare pe termen lung, miniștrii au evaluat stadiul implementării acestora, cu accent pe noul model al Structurii de Forțe și au oferit direcționări politice asupra aranjamentelor de comandă și control și Directivei Politice 2023 pentru planificarea apărării (Political Guidance).

Potrivit MApN, în intervenția sa, ministrul român al apărării naționale  a subliniat schimbarea dramatică a mediului de securitate din Europa, inclusiv în regiunea Mării Negre și de-a lungul întregului flanc estic al NATO. Oficialul român a susținut, în acest context, importanța continuării adaptării posturii colective în linie cu deciziile Summit-ului de la Madrid. Din perspectivă națională, Vasile Dîncu a prezentat progresul înregistrat în ceea ce privește stadiul de operaționalizare a Grupului de luptă coordonat de Franța, de pe teritoriul României, punctând în context eforturile întreprinse împreună cu aliații și partenerii noștri din Franța, Belgia și Țările de Jos pentru dezvoltarea infrastructurii de la Centrul național de instruire întrunită de la Cincu, locația unde este găzduit acest Grup de Luptă.

A treia sesiune de lucru, dedicată operațiilor și misiunilor NATO, s-a concentrat pe evaluarea stadiului operațiilor și misiunilor în desfășurare din Kosovo și Irak, pe fondul noilor provocări de securitate din ariile de operații.

În intervenția sa, ministrul Dîncu a punctat importanța asigurării unui mediu de securitate sigur și stabil în regiunea Balcanilor de Vest, precum și a angajamentului național ca parte a eforturilor pentru menținerea păcii și stabilității statelor balcanice, în conformitate cu deciziile asumate în cadrul Summit-ului de la Madrid.

În cadrul acestei sesiuni, a fost abordată situația din Bosnia și Herțegovina, care necesită monitorizare atentă, precum și reînnoirea mandatului misiunii EUFOR Althea. În context, Vasile Dîncu a amintit poziția României, aliniată celei aliate, în vederea asigurării stabilității și securității în Balcanii de Vest, prin contribuția constantă și substanțială la misiunile și operațiile din regiune – KFOR și EUFOR Althea.

În marja reuniunii, ministrul român al apărării naționale a avut o întâlnire bilaterală cu omologul din Canada, Anita Anand, pe timpul căreia s-au discutat aspecte privind stadiul relației bilaterale și a cooperării dintre cele două state în context aliat, cu accent pe situația de securitate în regiunea Mării Negre și cooperarea dintre forțele armate române și canadiene.

În acest context, oficialul român a adresat mulțumiri partenerului canadian pentru contribuția substanțială la asigurarea stabilității și securității în regiunea Mării Negre și întărirea flancului estic prin participarea la misiunea de poliție aeriană întărită (cea din prezent fiind a șaptea dislocare a unui contingent canadian în țara noastră) și încadrarea comandamentelor multinaționale aliate de pe teritoriul României.