Generalul (r) Virgil Bălăceanu dezvăluie cel mai mare PERICOL pentru România în privința dronelor rusești: „Să avem legislația urgent modificată”
Generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles și fost șef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei, a vorbit, pentru GÂNDUL, despre un subiect care a stârnit multe semne de întrebare și discuții aprinse în spațiul public în legătură cu dronele rusești-agresor, cele care invadează spațiul aerian al României, provocând multă neliniște și chiar teamă printre populația României.
În acest context de război ruso-ucrainean, au apărut tot mai multe întrebări cu privire la pericolul la care este expusă România, dar și când poate țara noastră să intervină și să doboare dronele care ne invadează spațiul aerian.
Generalul (r) a mai precizat – prin prisma experienței și a expertizei sale militare că, dincolo de aceste cazuri în care dronele-agresoare rusești au invadat spațiul aerian al României, marele pericol îl reprezintă acele dronele în derivă, cele despre care susține că sunt lovite de către apărarea antiaeriană a ucrainenilor, dar nu sunt nimicite, ceea ce face ca traiectoria lor să fie una dezordonată și cu multă încărcătură de explozibil.
„Cel mai mare pericol pentru România este acela ca o dronă în derivă să ajungă într-o zonă locuită și să avem victime, răniri grave sau chiar decese”, a explicat interlocutorul Gândul.
„Trebuie să avem legislația urgent modificată”
Interlocutorul Gândul susține că, la ora actuală, Armata României nu are dreptul legal ca să nimicească prin foc, prin mijloace antiaeriene, forțe terestre, forțe navale aceste drone.
„Dumneavoastră ați vorbit despre dronele-agresoare – cele care așa cum am avut situația duminică dimineața survolau neautorizat spațiul aerian al României. Marea problemă o reprezintă dronele în derivă, adică cele care sunt lovite de către apărarea antiaeriană a ucrainenilor, dar nu sunt nimicite. Ca atare, ele nu mai au aceeași traiectorie, au traiectorie dezordonată și pot să ajungă în spațiul aerian al României.
Nu este vina ucrainienilor că se apără împotriva dronelor. Partea proastă este că aceste drone își păstrează întreaga încărcătură de explozibil, de la 30 la 50 de kg. Dacă zona de impact este o zonă nelocuită, nu e nicio problemă. Doar mergem la fața locului, constatăm, dăm comunicate. Dar, dacă se ajunge într-o zonă locuită, noi trebuie să avem legislația urgent modificată și vorbim de un pachet de legi care să permită combaterea dronelor care intră neautorizat în spațiul aerian, dar și a dronelor în derivă.
În definitiv, trebuie să luăm în calcul combaterea tuturor – nu doar, să le spuneam a obiectelor zburătoare, nu găsesc la termen mai potrivit – pentru că putem avea situații și de rachete care ajung în spațiul aerian al României, în condițiile în care rușii ar ataca porturile din Vest cu rachetă. Până acum, nu a atacat decât cu drone. Iar noi atunci când adaptăm legislația, permitem Ministerului Apărării să acționeze pentru nimicirea acestor drone”, a explicat generalul (r) Virgil Bălăceanu.
„Nu se vizează lovirea teritoriului României, dar dronele în derivă pot să apară oricând pe teritoriul nostru”
Generalul (r) Virgil Bălăceanu pledează pentru schimbarea urgentă a legislației și constituirea unui pachet de legi care să permită combaterea dronelor care intră neautorizat în spațiul aerian, dar și a dronelor în derivă.
„Pericolul nu-l reprezintă așa-zisele drone-agresoare – pentru că Federația Rusă nu începe războiul cu România, cu NATO – cu 30 sau 50 kg de explozibil. Poate să fie o greșeală tehnică, poate să fie o provocare, poate să fie o manevră de înșelare a apărării antiaeriene a ucrainenilor. Nu se vizează lovirea tenitoriului României, dar dronele în derivă pot să apară oricând pe teritoriul României, atâta timp cât Federația Rusă intensifică atacurile asupra porturilor Dunăre, iar ucrainenii se apără.
Ucrainenii se apără cu sisteme clasice pe porturile dunărene, cu sisteme – mai ales de mitraliere antiaeriene – probabil și tunuri cu tragere rapidă. Asemenea sisteme există în dotarea Armatei României. Legislația să permită armata să se antreneze, să poată să execute asemenea misiuni, iar în dezvoltarea și implementarea programelor de înzestrare să dăm prioritate tuturor sistemelor antidronă, fie că vorbim de sisteme antidronă de tip cinetic, fie că vorbim de sistemele antidronă de tip electronic.
Armata nu are dreptul legal ca să nimicească prin foc, prin mijloace antiaeriene, forțe terestre, forțe navale aceste drone. La ora actuală, armata are voie să tragă în poligoane pentru instrucție, să tragă în condițiile în care este atacat un obiectiv militar și să tragă în misiuni de poliție aeriană, dar cu respectarea unor pași, pentru că misiunea de poliție aeriană este o misiune împotriva aeronavelor pilotate sau cu echipaj”, a conchis generalul (r) Virgil Bălăceanu.
Resturile unei drone din Rusia au fost lângă Periprava. Anunțul MApN
Ministerul Apărării Naționale a anunțat, luni, că o echipă de specialiști ai Armatei, SRI și MAI a găsit resturile unei drone din Rusia lângă Periprava, în județul Tulcea.
”Forțe ale Ministerului Apărării Naționale au executat duminică, 8 septembrie, acțiuni de căutare ale unor eventuale fragmente de drone căzute în urma atacurilor, din noaptea anterioar, efectuate de forțele ruse asupra unor obiective civile și de infrastructură portuară din Ucraina, în proximitatea frontierei cu România.
Echipe din MApN, în cooperare cu specialiști din Serviciul Român de Informații și Ministerul Afacerilor Interne, au cercetat proximitatea localității Periprava, judetul Tulcea, de unde au ridicat fragmente ale unei drone de origine rusească, urmând ca acestea sa fie expertizate, conform procedurilor legale.
În plus, potrivit informațiilor, fost semnalată prezența unei drone și în Caraorman, într-o zonă mlăștinoasă, unde nu sunt clădiri, dar pe aceasta urmează să o caute.
Reamintim că duminică, după ce Rusia a atacat Ucraina la graniţa cu România, două aeronave F-16 au monitorizat situația și au observat o dronă care a intrat în spațiul nostru, apoi a părăsit teritoriul, spre Ucraina.
„Forțele ruse au reluat seria de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură portuară din Ucraina, în dimineața zilei de 8 septembrie, în proximitatea frontierei cu România. Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din județele Tulcea și Constanța, fiind transmise, la ora 2:20 respectiv ora 2:38, mesaje RO-Alert”, a anunțat MApN, duminică.
Ce a spus Marcel Ciolacu, după ce o dronă rusească a pătruns în spațiul aerian al României
Marcel Ciolacu susține că nu au fost probeleme deosebite și că astfel de situații vor fi mai dese, în contextul în care Ucraina exportă grâne pe Dunăre.
Premierul a afirmat, luni, referitor la dronele ruseşti care au intrat în spaţiul aerian naţional, că România a avut o reacţie în timp real şi a monitorizat situaţia cu avioane F-16, menţionând că aceste drone nu au avut ţinte pe teritoriul ţării noastre.
El a menţionat că în acel moment nu s-a impus ca ţara noastră să intervină. Premierul a apreciat că este vorba despre o provocare, menţionând că se încearcă să se vadă capacitatea de reacţie a statelor din jur.
„Dacă dronele aveau o ţintă pe teritoriul României, normal că ţara noastră ar fi intervenit”, a menţionat Ciolacu.
NATO intervine în controversa dronelor rusești care invadează spațiul aerian al altor țări
NATO condamnă încălcarea spaţiului aerian românesc de către Rusia, după incidentul cu dronele din noaptea de sâmbătă spre duminică, dar spune că nu sunt informaţii care să indice un atac intenţionat al Moscovei, relatează The Guardian.
„NATO condamnă încălcarea spaţiului aerian al României de către Rusia. Deşi nu avem informaţii care să indice un atac intenţionat al Rusiei împotriva aliaţilor, aceste acte sunt iresponsabile şi potenţial periculoase”, a scris pe X Mircea Geoană, secretarul general adjunct demisionar al NATO.
Două ţări membre NATO au declarat în weekend că drone ruseşti le-au încălcat spaţiul aerian. Cel puţin una ar fi intrat în România în timpul atacurilor nocturne asupra Ucrainei vecine, în timp ce o alta s-a prăbuşit în estul Letoniei cu o zi înainte, venind din spaţiul aerian al Belarusului.
O dronă a intrat pe teritoriul României duminică dimineaţa, în timp ce Moscova lovea „obiective civile şi infrastructura portuară” de peste Dunăre, în Ucraina, a anunţat Ministerul român al Apărării.
Armata a desfăşurat avioane de luptă F-16 pentru a monitoriza spaţiul aerian, iar autorităţile au emis mesaje Ro-Alert pentru locuitorii din Tulcea şi Constanţa. Nu au fost raportate imediat victime sau pagube.
CITIȚI ȘI:
O dronă rusească survolat România. MAE protestează ferm față de violarea spațiului aerian suveran