Dedesubturile contractului încheiat de Augustin Oancea, ”băiatul deștept din energie”, cu Complexul Energetic Oltenia

În ultimii zece ani, societatea Tinmar Energy a fost beneficiara unor contracte încheiate cu diverse instituții și companii cu capital de stat, devenind un ”nume” pe piața energetică. Societatea este controlată de Augustin Oancea, un discret om de afaceri care este supranumit, totuși, ”cel mai deștept băiat din energie”.

Cu toate că activitatea Tinmar s-a aflat, de-a lungul timpului, sub lupa DNA, a DIICOT și a Consiliului Concurenței, reprezentanții companiei ar fi ieşit ”basma curată” de fiecare dată.

Între Tinmar Energy și Complexul Energetic Oltenia există, de multă vreme, o relație care poate fi considerată privilegiată. Totuși, potrivit ziuanews.ro, beneficiile au fost unilaterale, respectiv în folosul societății controlate de omul de afaceri Augustin Oancea.

”Rețeta de succes” a Tinmar Energy a respectat, de fiecare dată, același scenariu:

• Prezentarea unor oferte de preț la jumătate față de cele ale concurenților
• Câștigarea contractului
• Anularea contractului

Ulterior a fost încheiat un nou contract, numai că la tarife mult mai mari.

Tinmar Energy scoate bani din piatră seacă

Profitând de conjunctura creată de liberalizarea pieței energiei electrice, societatea Tinmar Energy reușește să scoată bani din piatră seacă. Înainte de adoptarea acestei măsuri – la începutul lunii iulie 2021 – CE Oltenia a încheiat mai multe contracte bilaterale de furnizare energie electrică cu prețuri cuprinse între 230–300 de lei/MW.

Între principalii contractori se regăsește și societatea Tinmar Energy. În intervalul 2021-2025, societatea a beneficiat/va beneficia, din partea CE Oltenia, de contracte bilaterale de câteva milioane de MW (sau câțiva TW) la prețuri situate între 244 – 290 de lei/MW.

Apar, firește, semne de întrebare, în condițiile în care costurile de producție ale unui MW, la nivelul CE Oltenia, sunt de cel puțin 400 lei, iar costurile unui certificat de emisii de gaze cu efect de seră se situau, la începutul lui 2022, la peste 90 de euro (minim 450 de lei).

La un calcul foarte simplu, CE Oltenia va vinde – în următorii patru ani – 1 MW de energie la un preț mediu de 270 de lei, după ce a cheltuit circa 900 de lei pentru a-l produce. Societatea care a înregistrat pierderi uriașe în ultimii ani pare a redeveni ”profitabilă”, însă doar pentru ”băieții deștepți din energie”.

La începutul anului 2022, Planul de Restructurare a fost aprobat de Comisia Europeană și poate fi pus în practică de Directoratul companiei, astfel încât aceasta să se salveze și să se evite falimentul. În colaborare cu două societăți private – Tinmar Energy și OMV Petrom – CE Oltenia va înființa nouă societăți mixte (SPV) care vor construi opt parcuri fotovoltaice și un grup energetic pe gaze naturale.

Tinmar Energy, asociatul majoritar care deține puterea de decizie?

Astfel, Tinmar Energy va construi, în parteneriat cu CE Oltenia, 4 parcuri fotovoltaice și un grup pe gaze naturale de 475 MW la Sucursala Electrocentrale Turceni.

Aportul financiar propriu pe care Tinmar Energy ar urma să îl aducă la construirea celor 5 SPV-uri – 4 parcuri fotovoltaice de putere instalată maximă totală de 280 MWh și grupul energetic de 475 MWh – este de 50 de milioane de euro. Costul total de construcție al acestora este estimat la peste un miliard de euro, restul banilor urmând a fi împrumutați în funcție de participația asociațiilor de la băncile europene.

Mai mult, Tinmar Energy ar fi condiționat participarea la respectivele SPV-uri de deținerea a 55% din părțile sociale ale acestora, devenind astfel asociatul majoritar, cel care deține, de fapt, puterea de decizie în cadrul noilor entități economice.

Prin comparație, OMV Petrom aduce un aport de 100 de milioane de euro pentru construirea a patru parcuri fotovoltaice de putere totală instalată de 455 MWh și solicită o deținere de 50% din părțile sociale pentru fiecare SPV.

Șansele de redresare financiară a CE Oltenia, din ce în ce mai mici

Dacă 1 MW de energie este vândut la mai puțin de o treime din costul de producție, se poate spune că, până la finalizarea construirii celor 9 SPV-uri, CE Oltenia va ajunge să finanțeze în fapt în totalitate construirea acestora. Numai că, în astfel de condiții, va pierde controlul asupra lor și, astfel, își va minimaliza șansele de redresare financiară.

MW-ul de energie a atins la finalul anului 2021, pe platforma de tranzacționare OPCOM, și valori de peste 2.000 de lei, iar de la liberalizarea pieței de energie și până în prezent prețul mediu de vânzare a fost mai mare de 1.000 de lei pe MW.

Președintele Directoratului companiei – Daniel Burlan – a declarat, întrebat fiind cum a reușit să încheie aceste contracte ”deosebit de benefice pentru CE Oltenia”, că respectivele contracte au fost încheiate înainte de liberalizarea pieței la energie. Totodată, acesta a mai spus și că însăși Comisia Europeană ar fi solicitat încheierea unor contracte pe o perioadă mai lungă de timp, pentru a putea justifica faptul că societatea poate genera fonduri financiare care să susțină implementarea Planului de Restructurare, însă nu le-a recomandat/impus să vândă energia sub prețul de producție.

Totuși, managementul practicat de Daniel Burlan şi echipa sa pare a nu fi reuşit să ducă la îmbunătăţirea indicatorilor economico-financiari ai Complexului Energetic Oltenia. Și în anul 2022 – similar anilor 2020 şi 2021 – compania a beneficiat de un nou împrumut de la statul român (notat oficial ca ajutor de redresare) pentru a putea continua activitatea, respectiv să-şi achiziţioneze certificatele de carbon. În ultimă instanță, este vorba despre bani extrași chiar din buzunarele românilor.

Contractele pe termen lung par a fi contracte păguboase pentru CE Oltenia. Mai mult, chiar și la momentul încheierii acestor contracte, costurile producerii unui MW de energie – dacă este inclus și prețul certificatelor de carbon – se situa la peste 650 de lei. Într-un final, singurii câștigători rămân tot ”băieții deștepți din energie”, nu statul român, CE Oltenia, salariații companiei sau cetățenii de rând, notează ziuanews.ro.