Desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, avizată pozitiv de CSM. Reacția ministrului Justiției
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat, vineri, un aviz favorabil pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Minsitrul Justiției, Cătălin Predoiu, membru de drept al acestui for, a salutat decizia, avizul fiind însă unul consultativ în cazul proiectului.
UPDATE 14.40. CSM a avizat pozitiv proiectul de desființare a SIIJ, aflat pe ordinea de zi a plenului.
„Salut votul dat, astăzi, în Consiliul Superior al Magistraturii, pentru avizarea favorabilă a proiectului de Lege pentru desfiinţarea SIIJ! Mulţumesc tuturor membrilor CSM, indiferent de poziţiile exprimate şi votul acordat, pentru participarea la dezbatere şi procedura de vot. Voi continua să lucrez cu Consiliul pentru adoptarea cât mai rapidă, în acest an, a proiectelor legilor Justiţiei şi abordarea celorlalte probleme stringente aflate pe agenda Justiţiei. Nu în ultimul rând, mulţumesc aparatului tehnic al Ministerului Justiției pentru eforturile depuse, ca întotdeauna”, a transmis ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.
Proiectul de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a primit aviz pozitiv din partea Consiliului Superior al Magistraturii, în urma a aproximativ 4 ore de dezbateri, au spus pentru GÂNDUL, surse din interiorul CSM.
Decizia a fost luată cu 11 voturi „pentru” și „împotriva”.
UPDATE 12.30. Bogdan Mateescu: Nu vreau să trimit în derizoriu această dezbatare, dar ea trebuie oprită. Nu voi da un aviz negativ
Judecătorul Bogdan Mateescu, actualul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a spus că SIIJ este inficientă.
„S-a vorbit despre recomandările organismelor internaționale, care provin de la experți în standardele democratice, dar revenind la plaiurile mioritice avem o realitate pe care nu o putem nega: avem rezultate extraordinare ale structurilor de parchet, dar avem și cazuri de abuz, poate singulare, poate mai mult frecvente decât ne-am dorit, care nu au fost asumate. Nu poți blama o întreagă unitate de parchet”, a punctat președintele CSM.
Realitatea din România „a născut două falii”, a adăugat el.
„Fiecare are partea lui de dreptate, dar suntem în situația asta care a parazitat România de patru ani. Nu vreau să trimit în derizoriu această dezbatare, care este importantă, dar trebuie oprită. A purta, a reveni, a ignora argumentele uneia dintre părțile din magistratură, referitoare la situația ex-ante, înseamnă că nu am oprit dezbatarea. Pentru a încerca să oprim această dezbatare, această falie, cred că în continuare în existanța unei căi de mijloc”, a punctat judecătorul.
Președintele CSM a mai spus că nu va da un aviz negativ proiectului de desființare a Secției Speciale.
UPDATE 12.15. Ministrul Justiției: Vom rămâne blocaţi aşteptând un miracol, miracolul înseamnând ca brusc într-o zi toată lumea să fie de acord cu toate cele spuse de dumneavoastră astăzi aici în contradictoriu
În urma argumentelor prezentate de o parte din membrii CSM, ministrul Justiției a luat cuvântul și a spus că nu este de acord cu ideea conform căreia se reînfinţează SIIJ, dar sub altă formă.
„Îl desfiinţăm cu adevărat pentru că este vorba de o structură care îşi încetează activitatea. E cu totul alt sistem, este o nouă structură, altfel organizată. E altceva. (…) A mai fost configurat în faţa dumneavoastră, a plecat cu aviz negativ, consecinţa a fost blocarea în Parlament până în ziua de azi. Dacă alergăm după toţi aceşti iepuri, nu mai prindem niciunul.
Trebuie să optez pentru nişte obiective şi am optat pentru obiectivul principal. (…) Dacă şi ei acceptă acest lucru atunci găsim o cale şi asta e calea pe care am găsit-o de a atinge obiectivul principal. Altfel vom rămâne blocaţi aşteptând un miracol, miracolul înseamnând ca brusc într-o zi toată lumea să fie de acord cu toate cele spuse de dumneavoastră astăzi aici în contradictoriu. Vă rog să mă scuzaţi, dar nu cred în miracole de genul ăsta”, a transmis ministrul Justiţiei.
UPDATE 12.00. Tatiana Toader: Proiectul este un „pacient mort”, căruia i se ridică o mână, ca să pară viu
Procurorul Tatiana Toader, fost vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii în 2019, a spus despre proiectul de desființare a Secției Speciale că nu este decât „un pacient mort, căruia i se ridică o mână, ca să pară viu”.
Ea a cerut desființarea totală a unității și a dat un aviz negativ proiectului înaintat de Ministerul Justiției.
UPDATE 11.40. Andrea Chiș: Proiectul de desființare a SIIJ este un fel de „Terminator 2”
Judecătoarea Andrea Chiș a spus, vineri, în timpul debaterilor, că proiectul de desființare a SIIJ este un fel de „Terminator 2”.
„Asistăm la un SIIJ 2 și de aici asocierea cu Terminator 2, care este mult mai nociv decât primul proiect”, a punctat Andrea Chiș.
UPDATE 11.00. Procurorul Florin Deac: „Nu vorbim de o desființare a SIIJ, ci de o metamorfozare”
Procurorul Florin Deac, membru al CSM, a afirmat, în cadrul plenului de vineri, că prin proiectul de desființare a SIIJ se urmărește, de fapt, „metamorfozarea Secției Speciale”.
„Avizul meu va fi unul negativ, nu pentru că nu îmi doresc desființarea, ci pentru că scopul proiectului nu este acesta”, a spus Florin Deac.
ȘTIRE INIȚIALĂ
În februarie 2021, CSM a mai dat un aviz în cazul proiectului de desființare a Secției Speciale. Pe atunci, proiectul aparținea ministrului Justiției de la acea vreme, Stelian Ion, și a primit aviz negativ.
În avizul CSM, condus de judecătorul Bogdan Mateescu, se arăta, la acel moment, că „proiectul de lege analizat ar conduce în esenţă la schimbarea competenţei de efectuare a urmăririi penale în cauze privind infracţiuni săvârşite de magistraţi, revenindu-se la soluţia anterioară Legii numărul 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii numărul 304/2004 privind reorganizarea judiciară, în care competenţa de efectuare a urmăririi penală revenea, după caz, parchetelor de pe lângă curţile de apel, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism”.
Proiectul de desființare a SIIJ, în dezbatere publică. Cine va prelua dosarele
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu spunea, în 21 ianuarie, că dosarele aflate în lucru la SIIJ vor fi preluate, după desființare, de o nouă structură, inspirată din modelul Parchetului European, care va avea 12 procurori la sediul central şi alți 30 în teritoriu.
„Principala prevedere a proiectului de lege şi scopul proiectului este desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, începând cu data adoptării proiectului de lege. Pentru investigare infracţiunilor care până acum erau în competenţa secției, am folosit un model inspirat din modul de funcționare al Parchetului European, adică un număr de 12 procurori în centru, la Bucureşti, şi un număr de 30 de procurori răspândiţi în ţară, câte doi procurori pe fiecare Curte de Apel, în total 42 de procurori, care vor investiga infracţiunile care până acum erau în competenţa SIIJ. Aceşti procurori sunt anume desemnaţi de Plenul CSM. Cei 12 procurori din Bucureşti vor fi selectaţi şi anume desemnaţi de Plenul CSM, din cadrul Secţiei de Urmărire Penală și Criminalistică, iar cei 30 de procurori din curţile de apel vor fi selectaţi şi anume desemnaţi de Plenul CSM din cadrul Parchetelor de pe lângă curţile de apel”, explica ministrul Predoiu.
Potrivit ministrului Justiției, procurorii de la Secţia de Urmărire Penală vor investiga evdentuale infracţiuni comise de membri ai CSM, judecători de la instanţa supremă şi procurori de la Parchetul General, judecători de la curţile de apel, procurori de la parchetele de pe lângă aceste instanţe, judecători de la Curtea Militară de Apel şi procurori de la parchetul de pe lângă această instanţă.
Procurorii de la parchetele de pe lângă curţile de apel vor face cercetări cu privire la faptele magistraților de la judecătorii, tribunale, tribunale militare şi parchetele care funcţionează pe lângă aceste instanţe.
„Procurorii care vor fi anume desemnați de către plenul CSM vor avea o vechime de 15 ani, cei de la Secţia de Urmărire Penală și Criminalistică, respectiv 12 ani, cei de la parchetele curților de apel. Vor trebui să aibă calificativul «foarte bine» la ultimele două evaluări profesionale şi să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimii trei ani, o conduită morală ireproşabilă şi o experienţă profesională semnificativă, în principal în investigarea infracţiunilor de corupţie şi cele asimilate acestora, infracţiunilor de crimă organizată şi terorism, dar fără a se limita la aceste categorii de infracţiuni”, mai spunea Cătălin Predoiu.
Proiectul de lege are 14 articole și poate fi consultat aici.