Design pentru Economia Circulară: ”Sustenabilitatea în business a ajuns să însemne azi un element de competitivitate extrem de important”

Coaliția pentru Economie Circulară – CERC a organizat prima dezbatere internațională de Eco-design din România, concept central al Economiei Circulare, cu impact determinant asupra industriei, consumatorilor și mediului, aspect subliniat de Constantin Damov, președintele Coaliției pentru Economie Circulară – CERC: ”Eco-designul este o formă responsabilă de design care limitează impactul de mediu al activității noastre sociale și economice.”

Conceptul de eco-design a fost detaliat – atât la nivel teoretic, de către Alice Bodreau, Strategic Partners Manager (Fundația Ellen MacArthur) -, cât și prin exemple de bune practici ale companiilor deja implicate în proiectarea ecologică a produselor în diverse sectoare de activitate.

Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 definește cerințele de proiectare ecologică a produselor cu impact energetic, destinate uzului casnic, comercial sau industrial. În mod voluntar, multe alte companii aleg să-și proiecteze ecologic produsele, chiar dacă activitatea lor nu se încadrează în această directivă europeană, deoarece sustenabilitatea în business a ajuns să însemne azi un element de competitivitate extrem de important, apreciat de consumatori și care poate face diferența în alegerile acestora.

ULTIMA ORĂ Țara europeană în care TIKTOK va fi INTERZIS timp de un an: „Îl vom închide complet pentru toată lumea”

20:02

Rețete tradiționale de SARMALE pentru Crăciun, în foi de varză murată sau foi de viță de vie

19:56

O parte importantă a acestei discuții a fost reprezentată de punctul de vedere al autorităților, al reprezentanților corpului diplomatic de la București si al mediului academic, reprezentat prin prof. univ. dr. Mirela Stoian – decanul Facultății de Economie Agroalimentară şi a Mediului (Academia de Studii Economice București).

Mircea Fechet: ”România se confruntă cu nişte probleme pe care majoritatea statelor membre ale UE le-au depăşit”

Prezent la această discuție, Mircea Fechet, vicepreşedinte al Comisiei pentru Mediu şi Echilibru Ecologic din Camera Deputaţilor, a sintetizat situația în care se află Romania la momentul actual:

”Noi suntem un pic defazaţi pentru că, din nefericire, fie că vorbim despre designul produselor biodegradabile, fie că vorbim despre designul produselor reciclabile, fie că vorbim despre eficienţa energetică a produselor pe care le cumpărăm, produselor electrice şi electronice pe care le cumpărăm, dacă discutam despre longevitatea produselor sau despre modul în care acestea sunt proiectate pentru a putea fi reparate cu uşurinţă sau reutilizate, la noi, acestea sunt chestiuni mai degrabă filosofice. Din nefericire, România se confruntă cu nişte probleme pe care majoritatea statelor membre ale UE le-au depăşit cu zeci de ani în urmă”, a transmis Mircea Fechet.

”Şi, atunci, eu ridic o primă problemă spunând că este aproape neimportant, câtă vreme un produs ajunge în groapa de gunoi, dacă în procesul de fabricaţie a produsului respectiv s-a ţinut cont mai mult sau mai puţin despre acest eco-design despre care discutăm noi, pentru că, din nefericire, asta se întâmplă”

Mircea Fechet

Hinke Nauta: ”Au fost semnate înțelegeri între producători, constructori, instituții de cercetare și autorități”

Hinke Nauta – Deputy Head of Mission, Ambasada Regatului Țărilor de Jos în România – a oferit și exemple din activitatea executivului olandez în domeniul economiei circulare:

”Deosebit de important la noi a fost ca încă din momentul în care politicile publice au început să fie definite, toți stakeholderii au fost consultați și au format lanțuri informaționale care au funcționat. Un exemplu concret este industria betonului, care este cel de-al doilea cel mai consumat material, după apă, și este un produs simplu, cu câteva ingrediente. Fiind un sector cu reguli foarte bine stabilite, dar și cu mulți parteneri implicați, a fost dificil să fie inovat. Întregul sector este responsabil pentru 5-7% din emisiile mondiale de carbon, iar consumul său de resurse naturale este uriaș. Pentru a-i diminua impactul, reducerea, refolosirea și reciclarea au devenit noua practică curentă”, a spus Hinke Nauta.

”Au fost semnate înțelegeri între producători, constructori, instituții de cercetare și autorități, astfel încât până în 2030 să fie atinse țintele indicatorilor de emisii de carbon – o reducere a acestora cu 55% față de 1990, 100% economie circulară în domeniul cimentului, creșterea biodiversității  în locurile de extragere ale resurselor și impact social prin partajarea cunoștințelor acumulate, inovație și educație”

Hinke Nauta

Designul ecologic ia în considerare aspectele de mediu în toate etapele procesului de dezvoltare a produsului

Eco-designul reprezintă integrarea aspectelor de mediu în procesul de dezvoltare a produsului, prin echilibrarea cerințelor ecologice și economice. Designul ecologic ia în considerare aspectele de mediu în toate etapele procesului de dezvoltare a produsului, urmărind produse care au cel mai mic impact posibil asupra mediului pe parcursul întregului ciclului de viață al produsului. Au fost oferite exemple concrete de la producătorii de mobilier (Ikea), textile (Taparo SA), hârtie și carton (DS Smith) si bunuri de larg consum (PepsiCo).

• Scopul principal al eco-designului este de a anticipa și de a minimiza impactul negativ asupra mediului (de fabricație, utilizare și eliminare a produselor) prin respectarea criteriilor de protecție a mediului pe parcursul ciclului de viață al unui serviciu sau al unui produs, cu impact minim asupra mediului.
• Există, de altfel, motive întemeiate pentru a fabrica mai bine și mai eficient: materiile prime și resursele naturale sunt limitate și, dacă nu există o atenție constantă, se vor epuiza.

Designul ecologic minimizează impactul negativ al unui produs prin luarea în considerare a preocupărilor de mediu în specificațiile sale, cum ar fi conservarea resurselor prețioase sau neregenerabile, prevenirea poluării și absența pericolului pentru mediul înconjurător. Acest punct de vedere a fost susținut de reprezentanții companiilor din industria reciclarii (plastic – Romcarbon SA și Resilux Schweiz AG/Poly Recycling AG, aluminiu – CANPACK Group, sticlă – FEVER și echipamente electrice și electronice – GreenWEEE International).

Produsele fabricate conform acestor principii au un impact mai redus asupra mediului

Prin folosirea de materiale cu impact mai mic asupra mediului, sau chiar prin folosirea de mai puține materiale în general la fabricarea produselor, se urmărește de fapt utilizarea de mai puține resurse în timpul procesului de fabricație, producând astfel mai puțină poluare și deșeuri. Produsele fabricate conform acestor principii au un impact mai redus asupra mediului prin distribuția lor dar și prin ușurarea reutilizării și reciclării printr-un design inteligent care face dezasamblarea ușoară.

• În general, strategiile de proiectare ecologică abordează atenuarea, compensarea, îmbunătățirea și restaurarea resurselor naturale, necesare pentru a îndeplini cerințele legislative, de producție și distribuție.
• Designul durabil urmărește să reducă impactul negativ asupra mediului și asupra sănătății și confortului oamenilor, îmbunătățind astfel performanța produselor și serviciilor. Obiectivele de bază ale durabilității sunt reducerea consumului de resurse neregenerabile, minimizarea deșeurilor și crearea unor medii sănătoase și productive.

Coaliția pentru Economie Circulară – CERC își propune să pună pe agenda publică locală subiectele legate de economia circulară care sunt frecvent discutate la nivel european și, prin experiența membrilor săi, să contribuie la creșterea gradului de circularitate al economiei românești, pentru a-i crește competitivitatea.

Înregistrarea dezbaterii poate fi urmărită AICI.

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele