Fosta Lojă Masonică Sfântul Ladislau își deschide în premieră porțile marți, la Oradea. Detalii „secrete” și „discrete” din viața templului masonic, expuse în Muzeul Francmasoneriei, unic în estul Europei

Muzeul Francmasoneriei din Oradea, unic în România şi în estul Europei, va fi inaugurat marți, 12 octombrie. Lucrările de restaurare şi conservare la clădirea de patrimoniu a fostului templu mason, care a găzduit Loja Masonică Sfântul Ladislau, au fost încheiate la sfârşitul anului 2020 din fonduri europene. Vizitatorii vor avea acces la „Sala paşilor pierduţi”, „Cabinetul de reflexie” și chiar la Biroul Maestrului Lojii, unde sunt expuse obiecte specifice cu explicaţii privind însemnele masonice.

Potrivit conducerii instituţiei, imobilul, în a cărui restaurare s-au investit aproape 6 milioane de lei din fonduri UE, este pregătit acum pentru amenajarea ca muzeu în vederea introducerii în circuitul turistic. Clădirea de patrimoniu care adăpostește Muzeul Francmasoneriei a fost construită în anii 1901-1902, fiind o creaţie reprezentativă a arhitecţilor Bálint Zoltán şi Jámbor Lajos (membri ai Lojei masonice de la Budapesta) în stil eclectic şi secession. Inaugurarea este organizată cu ocazia Zilei orașului Oradea.

Clădirea a adăpostit, aproape o jumătate de secol, Loja Masonică Sfântul Ladislau

Templul masonic a fost construit în acelaşi an cu prima clădire în stil Art Nouveau din Oradea, Palatul Fuchsl și a adăpostit, aproape o jumătate de secol, Loja Masonică Sfântul Ladislau. Este unică prin faptul că este singura clădire din oraş construită după stilul tipic strict masonic. Astfel, faţada nu are ferestre ci doar un portic bine marcat, mărginit de doi pilaştri laterali. Denumită iniţial după numele patronului spiritual al Oradiei, „Regele Ladislau”, clădirea are la bază o concepţie arhitecturală de tip ermetic, sugerând caracterul secret, iniţiatic, al ordinului. Spre centru, clădirea are două colonete terminate în capiteluri dorice sobre, în spiritul templelor antice greceşti.

Loja Sfântul Ladislau a luat fiinţă în 1876, şi s-a aflat în subordinea Marii Loje a Ioaniţilor.  Dincolo de caracterul lor secret, acţiunile Lojei au avut un caracter filantropic şi social. În cartea sa, „Memoria Caselor”, regretatul istoric Liviu Borcea menţionează ca Loja „a sprijinit crearea, în cartierele oraşului, a unor biblioteci populare publice, a militat pentru reglementarea situaţiei sociale şi juridice a copiilor nelegitimi, pentru igienizarea şi salubrizarea urbei”. Conform aceluiaşi autor, Loja și-a încetat activitatea în 1919, după care s-a încercat o reactivare a în 1926, prin unul din fruntaşii mişcării masonice româneşti, Constantin Costa-Foru.

În perioada interbelică, imobilul a servit ca sediu al unei creşe pentru copii orfani sau abandonaţi, creşă inaugurată în 1924 de către Regina Maria. În anii socialismului a funcţionat ca grădiniţă de copii, iar în 1991 a devenit sediul Direcţiei Vămilor.

„Fără a fi o construcție impunătoare sau masivă, ea intră în atenția iubitorilor de arhitectură și nu numai, datorită faptului că e singura clădire din oraș construită după stilul tipic strict masonic. Prin urmare, fațadei îi lipsesc cu desavârșire ferestrele, având doar un portic bine marcat. Acesta este mărginit de 2 pilaștrii laterali, iar spre centru are 2 colonete terminate în capiteluri dorice sobre, în spiritul templelor antice grecești. Partea superioară a porticului cuprinde elemente neoclasice ce se îmbină cu ornamentațiile specifice masoneriei”, se arată pe pagina Muzeului Francmasoneriei. 

Misterul clădirii, amplificat de prezența celor 8 sfincși, pe acoperiș, cu rol de a proteja membrii societății de spiritele malefice

Caracterul misterios al clădirii este susținut și de prezența celor 8 sfincși, pe acoperiș, cu rol de a proteja membrii societății de spiritele malefice, se mai arată în prezentarea primului Muzeu al Francmasoneriei din România.

Organizarea muzeului respecta structura lojii masonice iniţiale. Astfel, la intrarea în muzeu este amenajată o zonă de recepţie, în dreapta poate fi vizitată „Sala Templului” – o sală de expoziţie  amenajată ca un templu masonic, cu sprijinul Marii Loji Naţionale din România, care a și contribuit la proiect inclusiv prin donaţia unor exponate masonice.

În stânga poate fi văzută „Sala paşilor pierduţi” amenajată ca un hol de trecere spre Templu. Separat, publicul poate vizita „Cabinetul de reflexie”, lângă care va fi amenajat „Biroul Maestrului Lojii”, cele două săli fiind situate la mijlocul clădirii muzeului.

„Planul de amenajare a expoziţiei permanente aferente sălilor din spaţiul numit Muzeul Francmasoneriei cuprinde atât punerea în valoare a încăperilor conform denumirii acestora şi a activităţilor ce se desfăşurau aici, inclusiv prezentarea obiectelor şi mobilierului specific, cât şi prezentarea unui concept expoziţional într-o manieră inedită, prin amplasarea şi dotarea cu echipamente IT”, se arată într-un comunicat al Primăriei Oradea.

Muzeul, dotat cu obiecte specifice masonice donate de Marea Lojă Naţională a României

„Sălile care vor avea funcţiuni specifice lojii masonice vor cuprinde mobilier, obiecte şi picturi, pentru a exemplifica cât mai fidel interiorul prin amenajări. În sala de expoziţie vor fi prezentate obiecte specifice şi se vor da explicaţii privind însemnele masonice, picturile şi alte detalii”, spune directorul Muzeului Oradea, Angela Lupşea.

Amenajarea muzeală este realizată în colaborare cu specialişti de la Marea Lojă Naţională a României şi de la Muzeul Brukenthal, punând în valoare cele mai importante momente ale istoriei masoneriei la nivel naţional, dar şi internaţional ca şi colaborări, cu specificul fiecărei zone din ţara unde au funcţionat.

Lucrările de execuţie la obiectivul „Restaurarea, conservarea şi integrarea în circuitul cultural a obiectivului Muzeul Francmasoneriei din Oradea din str. Calea Armatei Române nr. 14” au început în aprilie 2018, au fost realizate de Euras SRL şi finanţate prin Programul Operaţional Regional 2014 – 2020, Axa prioritară: 5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural. Valoarea lucrărilor a fost de 5.948.978,73 lei (+TVA).