Dezastru ecologic în apropierea Parcului IOR. Cine este omul din spatele celor 12 hectare retrocedate, unde sute de copaci au fost găuriți și s-au uscat – EXCLUSIV FOTO – VIDEO

Parcul IOR, unul dintre cele mai vechi din București, a pierdut în 2005 aproximativ 12 hectare, o retrocedare controversată a Primăriei Capitalei care a fost contestată în instanță și încă se judecă cererea de anulare a deciziei. În acea zonă, acum, sute de copaci sunt uscați, după ce au fost găuriți intenționat, cel mai probabil cu o bormașină.

Dezastrul ecologic a fost prezentat de Pro TV, care a încercat să dea de urma proprietarei terenului, o femeie care are acum 88 de ani și ar deține mai multe spaţii din Bucureşti.

Jurnaliștii Gândul au luat la pas terenul retrocedat din Parcul IOR, iar în imagini se văd găurile mari făcute, cel mai probabil, cu o bormașină, rumegușul rămas la baza trunchiurilor copacilor care acum sunt uscați.

”Este o crimă de mediu”

Vicepreședintele Fundației Eco-Civica, Dan Trifu, susține că ce s-a întâmplat în zona retrocedată din Parcul IOR este ”o crimă de mediu” și intră în categoria tertipurilor folosite de proprietarii terenurilor care vor să construiască și nu pot atât timp cât zona este amenajată ca spațiu verde.

Am identificat sute de arbori și arbuști găuriți la baza tulpinei și am găsit o substanță alba, care se dorește a fi identificată de autorități, luând probe de acolo și Garda de Mediu.

Este o crimă de mediu ceea ce s-a întâmplat în zona Parcului IOR. Proprietarul, probabil, văzând că e spațiu verde și nu poate construi, s-a gândit să usuce toți arborii. Mai mult, chiar de două ori a luat și foc parcul respectiv”, a declarat, pentru Gândul, vicepreședintele Eco-Civica.

Dan Trifu mai spune că ceea ce se întâmplă este o tragedie atât pentru zona respectivă, cât și pentru întreaga Capitală, iar toate aceste lucruri sunt posibile de trei ani, de când vegetația din afara fondului forestier a fost scoasă din Codul silvic.

“Toate zonele verzi ale perimetrelor urbane, în special ale orașelor, figurau în Codul silvic ca vegetație din afara fondului forestier, dar se supuneau aceleiași rigori ca și pădurea. Asta însemna că dacă tăiai fără drept, era infracțiune și ori luai o amendă penală, dacă abaterea nu era așa mare, ori luai închisoare, dacă abaterea era mai mare, ca în cazul de față”, explică vicepreședintele Eco-Civica.

Dan Trifu spune că toate aceste ”nenorociri”, cu consecințe deosebit de grave asupra mediului și sănătății oamenilor, produse prin tăierile de arbori din zona urbană se întâmplă de când s-a schimbat legislația.

“Asta se întâmplă acum și în Parcul IOR, pe terenul acela retrocedat de 12 hectare, în care proprietarul a tot încercat să construiască, dar legea este foarte clară. Indiferent de regimul juridic, dacă terenul este amenajat sau prevăzut ca spațiu verde, nu ai voie să schimbi destinația”, mai spune vicepreședintele Eco-Civica.

Istoria retrocedării controversate a celor 12 hectare din Parcul IOR

Parcul IOR a pierdut, în 2005, o suprafață de 12 hectare, cuprinsă între bulevardele Liviu Rebreanu, Nicolae Grigorescu, Constantin Brâncuși și malul lacului.

”Terenurile situate în Bucureşti, str. Liviu Rebreanu F.N sector 3, Lotul 71 – în suprafaţa de 112.399,19 mp și Lotul 16 – în suprafaţa de 10.127,43 mp au fost restituite în natură, pe vechiul amplasament, în proprietatea doamnei Maria COCORU în baza Dispoziţiei Primarului General – Adriean Videanu nr. 4333/18.05.2005, respectiv4334/18.05.2005″, se arăta într-un comunicat din 2013 al Primăriei Sectorului 3, care atunci a pus și panouri pe care scria că acolo este zonă retrocedată, după ce oamenii au reclamat gunoaiele adunate.

Primul proprietar, spune Pro TV, ar fi fost un bărbat care la acea vreme avea 91 de ani. La scurt timp, acesta i-a cedat drepturile litigioase Mariei Cocoru.

În 2005, în timpul mandatului primarului Adriean Videanu, s-a decis, în Comisia pentru Legea 10, condusă la acea vreme de viceprimarul Ludovic Orban, punerea în posesie cu cele 12 hectare de teren din Parcul IOR a Mariei Cocoru.

Ulterior, Primăria Sectorului 3 a cerut la Curtea de Apel București anularea titlului de proprietate şi punerea în posesie pentru cele 12 hectare retrocedate din Parcul IOR și a obținut câștig de cauză. Decizia a fost contestată de proprietara terenului, la instanța supremă, care a decis retrimiterea dosarului la Curtea de Apel, pentru rejudecare.

”După ce am recâștigat pe fond terenul, așa-zișii proprietari au contestat decizia. (…)  Ieri, judecătorii Înaltei Curți au admis recursul celor două părți- așa-zișii proprietari și Primăria Generală – și au dispus rejudecarea cazului la Curtea de Apel”, scria primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, pe Facebook, în noiembrie 2020.

Cine este în spatele proprietarei din acte a terenului de 12 hectare din Parcul IOR

Maria Cocoru este proprietara din acte a terenului retrocedat în 2005 de Primăria Capitalei, al cărui nume apare și în procesul cu Primăria Sectorului 3.

La locuința acesteia, femeia nu este de găsit, iar reporterii Pro TV care au stat de vorbă cu vecinii spun că, deși are un apartament în blocul respectiv, nu au văzut-o niciodată, este ”o fantomă”.

Nu au găsit-o la acel apartament nici reprezentanții Gărzii de Mediu, care au căutat-o pentru a o anunța că vor fi făcute analize pe probe de sol luate din zona copacilor uscați. Conform ProTv, Garda de Mediu i-a impus deocamdată proprietarului să cureţe zona şi să o aducă la starea iniţială.

Gândul a aflat că Maria Cocoru este mătușa lui Petrică Băjenaru, un personaj mai puţin cunoscut, dar cu foarte mare greutate în domeniul retrocedărilor.

Despre Petrică Băjenaru, Cancan scria în 2017 că ar deține 13 hectare din Parcul Titan și că fi fost implicat în tranzacţia Park Lake, din care ar fi obţinut 65 de milioane de euro. Mai mult, Băjenaru ar fi obţinut şi terenul pe care se află Şcoala Ilioara, pe care ar fi cerut la acel moment 25 de milioane de euro.

În imaginile publicate atunci de Cancan, mașinile lui Petrică Băjenaru erau surprinse în fața casei Mariei Cocoru, proprietara din acte a celor 12 hectare de teren din Parcul IOR.

Petrică Băjenaru ar mai fi deţinut 25 de terenuri din Floreasca, inclusiv unele despre care a scris şi RISE PROJECT,