Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat miercuri, la finalul dezbateri în Senat privind practicile comerciale ale marilor retaileri impotriva producătorilor români de alimente, că legislația propusă ar putea include măsuri pentru plafonarea adaosurilor comerciale la un maxim de 20% peste cheltuielile directe și indirecte, ceea ce ar putea reduce presiunea asupra producătorilor locali.
Reprezentanții producătorilor români de alimente au participat, miercuri, la o dezbatere a Comisiei economice din Senat. Ei afirmă că marile magazine descurajează producătorii români din domeniul alimentar, pentru că nu le acceptă produsele la raft și nu justifică din punct de vedere comercial această decizie. În plus, denunță unilateral contracte sau îi obligă pe producători să-și reducă prețurile, astfel încât magazinele să poată menține adaosurile comerciale ridicate.
Prezent la discuții, ministrul agriculturii, Florin Barbu, a precizat că se lucrează la un act normativ care să reglementeze o parte dintre aceste situații semnalate. Legislația propusă ar putea include măsuri pentru plafonarea adaosurilor comerciale la un maxim de 20% peste cheltuielile directe și indirecte, ceea ce ar putea reduce presiunea asupra producătorilor locali.
De asemenea, ministrul a evidențiat că, în ciuda politicii de prețuri agresive a retailerilor, produse românești precum magiunul de Topoloveni continuă să fie populare în rândul consumatorilor, demonstrând că produsele de calitate locală pot concura cu succes pe piață.
Eu vă spun că, dacă mergem în magazinele de retail, găsim produse românești pe care retailerii le-au scos, dar sunt produsele românești. Vorbeam de magiunul de Topoloveni pentru că am identificat că prețul magiunului de Topoloveni nu era inclus în plafonarea adaosului comercial; prețul la raft era de 23 lei, în timp ce prețul care pleacă din Topoloveni este de 9 lei. Cu un adaos limitat, găsim acest magiun de Topoloveni și la 12, 13, 14 lei pe raft, nu la 23 lei sau mai mult. Volumul de vânzare este unul mai mare, a spus Barbu.
Ministrul a evidențiat și probleme legate de etichetarea produselor.
Sunt anumite directive europene care permit acest lucru, dar etichetarea la retailer ar trebui să arate foarte clar, așa cum v-am spus când am fost președintele Comisiei de agricultură din Camera Deputaților, am dat o lege foarte importantă prin care consumatorii să vadă foarte clar la raft produse numai din lapte și produse din lapte cu adaos de grăsimi vegetale. În momentul de față, aceasta nu se respectă. Am atras atenția ANPC-ului și altor instituții, inclusiv ANSVSA, să verifice aceste aspecte în perioada următoare și vreau să vedem în România rafturi separate, a precizat Barbu.
La şedinţa Comisiei economice din Senat au fost prezenţi şi reprezentanţi ai ANPC, ai Consiliului Concurenţei şi ai asociaţiilor marilor reţele de magazine.
Pe 29 martie 2024, Florin Barbu, ministrul Agriculturii, a anunţat că se pregătește un proiect legislativ care va prevedea ca produsele agroalimentare procesate în România să aibă un adaos comercial limitat până în 20%. Pentru produsele din import, retailerii pot să pună adaos comercial până la cer, anunța el comercianții.
De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, la aceeași dată, legea privind aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului 5/2024 pentru modificarea şi completarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Actul normativ prevede prelungirea termenului de aplicare a măsurii limitării adaosului la alimentele de bază până la data de 31 decembrie 2024.
Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR) și Asociația Marilor Rețele Comerciale din România apreciază că în contextul în care ministerul Agriculturii a comunicat în spațiul public despre intenția de a opera o a șasea plafonare – mult mai extinsă față de toate celelalte și care sa privească toate produsele românești – devine critică necesitatea unui studiu de impact.
Realizarea unui studiu este practic singura modalitate de a obține informații și evaluări clare, pentru toți operatorii economici din sectorul agro-alimentar, despre implicațiile pe care o astfel de decizie le poate avea, atât pe termen scurt dar și în contextul pieței concurențiale comune, susțin cele două asociații.
CITEȘTE ȘI: