Dezvăluiri incendiare despre firme sub acoperire ale SRI, ”frăția” Serviciului cu Comisia de control din Parlament și racolări de jurnaliști

Decapitarea ”mafiei” care s-a constituit în așa-numitul ”stat paralel” și care a pus stăpânire pe România în timpul mandatelor de președinte ale lui Traian Băsescu pare a fi greu de realizat. Fostul ofițer SRI Daniel Florea face, într-un interviu la Gândul Exclusiv, dezvăluiri incendiare din interiorul Serviciului, fiind un cunoscător al părții enigmatice, neștiute, din activitatea ofițerilor de informații și al instrumentelor folosite în SRI, prin care, potrivit acestuia, politica, presa, justiția și economia au devenit “spații operative” ale ”câmpului tactic”. 

Fostul ofițer SRI Daniel Florea a fost primul care a făcut, în urmă cu zece ani, sesizări la Direcția Națională Anticorupție (DNA) despre abuzuri pe care chiar colegi de-ai lui din Serviciul Român de Informații le-ar fi săvârșit. La acea vreme, în denunțurile sale a punctat și numele fostului prim-ajunct al SRI Florian Coldea, recent pus sub acuzare de procurorii anticorupție, într-un dosar privind un trafic de influență în justiție.

Daniel Florea s-a ales cu trecerea în rezervă după revolta sa și denunțurile la DNA, care nu au avut urmări. Acesta se judecă de zece ani în instanțe cu SRI, fostul angajator, pentru a-și face dreptate.

EXTERNE Conferința anuală de presă a lui Putin / Sistemul Patriot din România, criticat de liderul rus. „Doar în câteva secunde începe separarea focoaselor”

12:40

ACTUALITATE Registrul Auto Român, AVERTISMENT pentru șoferi, referitor la „fake-news” despre anvelopele „all seasons”:

12:38

“La anchetă, procurorul mi-a zis: «Îmi este milă de tine, de tinerețea ta»”

Dezvăluirile pe care le face în interviul de la Gândul Exclusiv sunt, potrivit declarațiilor lui, încă o dovadă a modului în care personaje care au condus instituția au înțeles să jongleze cu informațiile în interes personal. Ce a stat la baza acestor sesizări, care nu au avut urmări în anchete penale?

“Pe 24 iunie 2014, am depus un denunț ca ofițer activ la DNA, fiind sfătuit la vremea aceea de un procuror care lucra la DNA central și apropiat de Codruța Kovesi. Denunțul fusese citit mai înainte de celebra procuroare Kovesi și a cerut respectivului procuror să vină să depun denunț în persoană fizică.

Știam de protocol, eu sunt autorul dezvăluirilor sau scoaterii protocolului la lumină, împreună cu colonelul Dedu, tot de la SRI, și nu mă așteptam ca procurorul de la DNA – pe vremea aceea Lupulescu era cel care conducea, era adjunct la Secția Militară (a DNA – n.r.) – să nu facă anchetă. Adică mă gândeam, eram credul, deși eram ofițer SRI cu experiență și fost polițist, eram credul crezând că dacă arătăm infracțiuni, procurorul îndreptățit să cerceteze va duce la capăt cercetarea. De ce? Multe din sesizările pe care le făcusem în calitate de polițist sau, mă rog, lucrător la Oficiu Național pentru Refugiați, și atunci le trimitem la DIICOT sau BCC, sau când lucram la SRI, ce se trimitea către Parchet erau cercetate. Și m-am gândit că e firesc. (…)

La anchetă, Lupulescu (n.r. – procurorul Nicolae Lupulescu, fost șef al Secției Militare din DNA) mi-a zis «îmi este milă de tine, de tinerețea ta» și că nu știu cu cine mă pun și eu am zis «ba știu cu cine, nu e o problemă asta».

Chiar procurorul a spus lucrurile, și era și înregistrat audio-video, numai că n-a dat niciodată înregistrare nimănui de acolo. Și chiar dacă am făcut demersul, mi-a zis că am făcut denunț și nu plângere penală. Am făcut denunț pentru că eu, ca militar, mai ales la SRI, nu aveam voie să fac plângere penală, trebuia să raportez și dacă-mi încuviința, puteam să merg mai departe.

Denunțul nu era trimis, adică a fost pe partea lor, numai că tot l-au avut, pentru că l-au trimis și au cerut datele despre mine. Adică erau vreo 10 puncte, întrebări, în care totul era cu privire la persoana mea, iar în timpul așa-zisei anchete unde am fost eu audiat, întrebările se refereau la activitatea mea, dacă sunt sănătos psihic și dacă sunt conștient de faptul că disemnez informații clasificate.

Poate par mai prost la prima vedere, dar l-am întrebat pe Lupulescu: ”Deci, domnul procuror, vă supărați pe mine, dacă informațiile sunt clasificate, și dumneavoastră sunteți, sper, eu nu sunt. Dați-mi din Codul penal unde sunt infracțiunile clasificate și pe urmă vă răspund». Și când i-am pus întrebarea asta, s-a schimbat și el, că și-a dat seama că nu eram așa de imbecil”, a povestit Daniel Florea.

Cum s-a întors ancheta împotriva lui Daniel Florea. De la felicitări la “suspect pentru SRI”

Direcția Națională Anticorupție ar fi trebuit să înceapă ancheta în baza denunțului lui Daniel Florea, dar tot demersul făcut de fostul ofiter SRI s-a întors împotriva lui, acesta trezindu-se scos pe tușă, fără nicio explicație la acel moment. Abia acum, după zece ani, Daniel Florea a aflat motivul.

La scurt timp, m-au trecut în rezervă prin retragere. Motivația pe care o cunosc astăzi, după 10 ani. Pe scurt, asta este cauza, faptul că am depus un denunț. Deci, așa scrie SRI în motivare, că am depus un denunț mincinos la DNA.

În perioada aia, protocolul era în perioada de maximă eficiență, maximă implementare și procurorul a cerut SRI-ului să facă o evaluare, o anchetă internă. Adică așa se proceda.

Istoria mea, foarte scurt o povestesc, ca să nu pierdem timpul cu ce am făcut eu. În 2013, am sesizat că Daniel Savu (fost ofiter de contrainformații și fost senator) venise într-o lojă la o partidă la Petrolul, unde mergeam eu, la Ploiești, la fotbal, și a pus o întrebare despre cineva, un fost angajat al Secretariatului General al Guvernului, Marcel Păvăleanu, și pe urmă, zic, o să sesizeze Comisia de control SRI, el fiind în comisie.

Luni m-am dus la birou, am făcut raport și am zis: «Domnule, uite ce mi-a zis Marin de la Prahova, că deține informații, nu i-a informat pe Ponta (Victor Ponta, atunci premier) și pe Coldea, respectiv conducerea, să nu-l mai pună pe Ponta într-o situație aiurea, întrucât un om din Secretariatul General a fost arestat.

A fost ok, am primit felicitări de la conducere în jos. Și, în plus, s-a mai pus o întrebare: de unde are Marin atâția bani. Adică era un haiduc modern. Domnul Marin avea o avere evaluată la 1.000.000 de euro, nu de către mine, ci de către experții în proprietăți imobiliare, agențiile imobiliare din Ploiești și salariul era undeva la 1.000 de dolari. 1.000 de euro avea Marin ca și conducător de instituție, adică nu era o sumă uriașă.

Ei bine, de la această problemă am devenit eu suspect pentru SRI, mai ales că Marin a făcut un raport la prietenul lui, la Coldea, și arăt direct spre el. Nu era prieten, dar îl proteja”, a mai spus Daniel Florea.

”Frăția” dintre SRI și membrii Comisiilor parlamentare de control al Serviciului

Activitatea Serviciului Român de Informații ar fi trebuit să se afle sub lupa Comisiei parlamentare de control, o structură importantă în schema Parlamentului, dat fiind rolul acesteia de a monitoriza activitățile SRI, precum și verificarea respectării legii de către angajații acestei instituții, dar și a modului în care aceștia respectă drepturile cetățenilor.

În interviului la Gândul Exclusiv, Daniel Florea a povestit cum s-a ajuns, în timp, la o “frăție” între SRI și această comisia.

“Eu răspundeam de tot județul Prahova, sens în care și vila de la Prahova, de la Sinaia, era în supraveghere. Și oamenii de acolo îmi explicau: «uite, a fost cine a fost din Comisie, cutare-cutare, prietenii lui Coldea»”, a spus Daniel Florea.

Întrebat cum este posibil ca politicienii din Comisia de control al activității SRI să aibă astfel de tangențe cu cei pe care, mai devreme sau mai târziu, îi verificau, fostul ofițer SRI a declarat că o astfel de imagine ideatică a fost creată de filmele americane.

“Ce spuneți dumneavoastră este probabil rezultatul filmelor americane, că în filmele americane am văzut că apar senatorii, adună pe ăștia, îi pun acolo în față frumos, ăștia stau sus, la prezidiu, ca și judecători, și pun întrebări în general indecente. Întreabă ce-ai făcut, de ce ne-ai adus în situația cutare, cutare. La noi nu există așa ceva.

Eu am fost audiat în Comisia de control al SRI și pe vremea lui Țuțuianu (n.r. – Adrian Țuțuianu, fost președinte al Comisiei), a lui Atilla (n.r.- Verestoy Attila, fost senator UDMR, secretar al Comisiei de control al SRI). Îmi spune: «E foarte interesant, dar vă dați seama că noi nu avem putere». Asta mi-a zis neoficial, «eu v-am spus că rămân aici».

Și, tot ca paranteză, dânsul mi-a zis că oricum știe că este o anomalie, întrucât toate înregistrările din Comisia de control SRI sunt făcute de SRI. Și atunci ce fel de comisie de control a activității este, când SRI află înainte de ăștia, dacă e, probabil online, adică ăia care sunt la securitate internă. Deși am lucrat acolo, nu știam, că n-am avut niciun caz.

Cea mai bună probă, cred eu, în sprijinul afirmațiilor mele este că acestă Comisie, de patru ani de zile – că anul ăsta se termină – nu are nimic în portofoliu care să fie de interesul nostru.

Avem scandalul cu oamenii ăștia, generalii ăștia doi (n.r. – Florian Coldea și Dumitru Dumbravă), haiduci moderni. Sunt interesante traseele lor, dar n-avem timp să ne ocupăm și la câte subiecte sunt în zona dumneavoastră, a presei, e cam greu să ții minte, pentru că tot timpul apar evenimente de-astea, care sunt nevoi primare pentru sufletul cetățenilor, și atunci se uită de ce fac haiducii”, a mai spus Daniel Florea.

Firmele acoperite ale SRI, “acoperiții “ și rolul ”Anacondei” din Serviciu

De-a lungul timpului, au existat dezbateri lansate pe tema firmelor acoperite ale serviciilor de informații, s-a pus problema modului în care ele au penetrat adânc în economie și în alte instituții de interes ale statului, dar până acum nu a existat o modificare legislativă care să le scoată în afara legii.

Întrebat despre rolul acestor firme sub acoperire ale serviciilor secrete, fostul ofier SRI Daniel Florea a explicat rolul unor personaje din Serviciul Român de Informații și a oferit detalii despre fosta șefă a “acoperiților” din această instituție, Elena Istode, cunoscută și sub porecla de ”Anaconda”, care a avut legătură cu partea economică din sistem.

Aici este o mare necunoscută, și a publicului, și a noastră, pentru că nu știm care sunt firmele acoperite”, a precizat Daniel Florea.

A fost Elena Istode o piesă importantă în rețeaua firmelor acoperite ale SRI? Știa totul despre aceste firme? Daniel Florea, care a denunțat posibile ilegalități din sistemul din care făcea parte atunci când a făcut prima sesizare la DNA, are propria explicație.

“Nu, nu le știe de la economic, mai repede din zona asta a acoperiților. Dânsa a fost și la acoperiți, dar și acolo cred că e o problemă, pentru că în realitate nu ar trebui să cunoască ofițeri acoperiți. Adică trebuie să cunoască cine este ofițer acoperit strict doar persoana de legătură. Atât. Dar este o poveste foarte lungă, v-aș sugera, dacă vreți dumneavoastră, s-o lăsăm pe altă dată. Și vă explic doar în două motive.

Deci, primul, până în anul 2001-2002, ofițerul acoperit făcea … se făcea, la nivel de județ sau de unitate centrală. După ce a fost problema cu Păltânea, ce a fost la Prahova, s-a renunțat la ideea asta și s-a regândit tot sistemul de acoperiți. Atunci a apărut o unitate centrală care se ocupa de acoperiții din țară.

Doamna general a fost, la un anumit moment, șefa acoperiților. Or acoperiții sunt din diferite zone de activitate. Se poate să fie și parlamentari, să fie și jurnaliști, se poate să fie judecători, procurori, nu știm. Dar chiar dacă le verifici statutul, n-are nimeni cum să verifice”, susține fostul ofițer SRI Daniel Florea.

Jurnaliștii racolați și relația inversă cu pretexte amoroase în intenția de racolare

Una dintre dezvăluirile-bombă făcute de fostul ofițer de informații Daniel Florea este cea a relațiilor ascunse ale serviciilor cu anumiți jurnaliști.

Întrebat dacă a întâlnit jurnaliși acoperiți, acesta a dat un răspuns năucitor: “Nu, dar am racolat!” Apoi a explicat ce anume a impus oportunitatea realizării unor astfel de racolări.

“Situația operativă. Într-o zonă de interes a mea, pe ce activitate desfășuram la un anumit moment, mi-a apărut cineva în legătura obiectivului meu de interes și am văzut că este jurnalist. De aici a plecat întreaga epopee, adică să încerc să cultiv, să-l apropii și am ajuns până la un anumit nivel de lucru cu el.

Sunt mai multe posibilități. Poate să fie un agent de influență, adică să-l influențeze pe omul respectiv, să facă niște pași corecți sau să descopere, să se descopere, să știm noi dacă este infractor sau potențial infractor, să știm ce măsuri luăm sau dacă se mai poate folosi.

Și asta am întâlnit-o mai târziu, după ce am fost dat afară din SRI, când a venit către mine o jurnalistă și mi-a cerut să colaborez cu ea. După ce s-a îndrăgostit de mine, mi-a cerut să ascult ceva și am văzut că mi-a pus la dispoziție înregistrările cu ofițerul de legătură, care îi cerea date despre mine și cum să mă dirijeze dinspre anumite zone. Adică avem vectorul de influență sub altă formă.

După un anumit timp, ea mi-a dat înregistrările, că și-a dat seama că nu sunt persoana așa cum eram descris de către ofițerii de legătură din SRI, și pe urmă și-a pierdut inclusiv sponsorizarea pentru publicația pe care o avea. Deci era un jurnalist care avea o publicație plătită de SRI”, a dezvăluit Daniel Florea, la Gândul Exclusiv.

Interceptările. Cum se dau, ce știe judecătorul și de ce sunt interceptați unii jurnaliști. Rolul binomului SRI Coldea-Dumbravă

Modul în care s-au cerut și aprobat în trecut mandatele de interceptare are, în continuare, părți întunecate, necunoscute. Mai mult, există persoane care nici acum nu știu când și de ce au fost interceptate pentru o perioadă de timp chiar dacă nu au fost ele ținta unui dosar penal. Printre aceste persoane se numără și jurnaliști de la publicații care interesau serviciile de informații și mai ales erau de interes relațiile, sursele acestora, ceea ce este nelegal.

“Eu vă explic realitatea. Înțeleg că dumneavoastră vă gândiți la morală și la legi. Eu mă gândesc însă la nevoile Serviciului, iar pentru a obține anumite rezultate în munca asta de informații, ocolim orice. Așa a fost, și eu am fost unul dintre cei care au ocolit inclusiv legea. De ce? Pentru că rezultatele erau mai importante.

Pentru siguranța națională, inclusiv astăzi, dacă dumneavoastră sunteți interceptată conform legii, ar trebui să vi se spună că ați fost interceptată, la un moment dat, pentru mandat de siguranță națională. Numai că în lege scrie clar că pentru a nu deconspira sursele de informații, n-o să vi se dea niciodată de ce ați fost interceptat. Acum, fac pariu că, având în vedere și activitatea pe care ați avut-o, și site-ul ăla de care vorbeați (n.a. – luju.ro), 100% ați fost interceptată și conex.

Pentru că judecătorul care semnează și emite mandatul de siguranță națională, el nu cunoaște identitatea celui care este urmărit și nici numărul de telefon nu știe. El vede 0754 –  dau un exemplu – și restul sunt XXX, adică șase X-uri, nu știe nimic.

Și, spre deosebire de autorizația de interceptare, în cazul mandatului de drept comun, unde procurorul este obligat de instanță să vină și cu reversul – adică să spună că în perioada cutare, cutare ai avut autorizația, ai obținut ceva sau n-ai obținut, după care vine și informează -, aici nu-i așa.

Are următorul traseu: ofițerul de informații scrie niște date, vine la birou, le supune analizei conducerii sale, să spun așa, să vedă dacă face o analiză, să vadă dacă mai are alte posibilități să adune probe suficiente, să vadă dacă informația este critică sau nu și să știe ce măsuri să ia mai departe. După care, dacă se consideră necesar, se ia un mandat de siguranță națională.

Asta ar însemna ca potențialul, ținta, să facă posibile fapte care ar avea legătură doar cu securitatea națională, nu pe drept comun. Se făcea de către SRI, cu ajutorul colegilor lui Nea Mitică Dumbravă (n.r. – Dumitru Dumbravă, fost șef al Direcției Juridice din SRI), un raport care se înaintează conducerii SRI-ului, adică celuilalt, domnului Coldea. Și cu acea hârtie, care este un rezumat de câteva pagini, două-trei pagini, se merge direct la procurorul general, care, pe baza a ce citește, face la rândul lui un copy-paste, că nu face altceva, și merge la judecătorul anume desemnat de la Înalta Curte, unde ia mandatul. La întoarcere nu mai există feedback”, a detaliat fostul ofițer SRI.

Cum a început “prostirea înalților judecători” și care au fost instrumentele de penetrare a Justiției

Despre fostul șef al tuturor operațiunilor din SRI, Florian Coldea, care era văzut ca o eminență cenușie pentru subalternii săi, fostul ofiter SRI Daniel Florea a punctat câteva aspecte importante în tabloul ascensiunii acesteia, dar și în legătură cu cariera generalului (r) Dumitru Dumbravă.

“Niciunul dintre cei doi nu a lucrat pe teren. Dumbravă cred că s-a remarcat prin câteva calități de a ajuns șef de unitate. O fi fost bun la cum scria mandatele de interceptare. Nu știu să vă spun detalii, dar cert este că a ajuns în poziția de șef al Direcției juridice. (…)

Noi am mai avut experiență, că domnul de aici (n.r. – Coldea) a fost o perioadă director plin (n.r. – din 20 iulie până în 6 octombrie 2006), adică a ținut loc, știți, după ce a fost dat jos Timofte (n.r. – Radu Timofte, șeful SRI în perioada 2001-2006), până l-a adus pe Maior (n.r. – George Maior, șeful SRI în perioada 2006-2015), n-a fost nimeni. Ei și-au dat seama că pot exploata foarte bine.

Ne aducem aminte – și fac o paranteză – ce a spus Băsescu: că în CSAT au luat în discuție cum să stopeze un flagel al evaziunii fiscale și al corupției. Dar era la momentul acela problema cu evaziunea fiscală și a devenit o temă de siguranță națională, deși infracțiunea de evaziune fiscală nu e definită de Codul penal …

Cred că plecând de la asta, punând în balanță faptul că el (n.r. – generalul Florian Coldea) discuta direct cu procurorii, s-au gândit că au nevoie și de judecători. Și atunci au început acea formă de prostire, din punctul meu de vedere, a înalților judecători. Vorbesc aici în special de cei de la Curțile de Apel și de la Înalta Curte. Da, pentru că cei de la Înalta Curte erau cei care dădeau mandatele și ați auzit că acolo se lucra.

Au început să cultive relația cu judecătorii, în special pe bilanțurile care se făceau la Curțile de Apel. Și avem poze destule în care-l vedem pe Sabin Iancu – dau un exemplu -, care a fost și el la Prahova, fiind la bilanțul Curții de Apel Ploiești. Pe urmă am văzut la DNA, știți că erau și fastuoase, la Cercul Militar, se plimbau pe acolo, toți erau într-o relație incredibilă și se cultiva pe persoană fizică. Adică în spate știai ce instituție reprezintă, dar relația se crea pe persoană fizică.

De aceea, cred eu, astăzi vedem o urmare a acelor relații de prietenie create de Dumbravă cu judecătorii și de Coldea cu unii procurori.

Acum nu neg așa-zisele pregătiri pe care le făcea Dumbravă cu judecătorii și procurorii. Și am arătat și eu în spațiu public, împreună cu prietenul meu Dedu, destule poze de la pregătiri, apăreau atât judecători, cât și procurori. Dar ne axăm în special pe judecători. De ce? Pentru că degeaba vine procurorul ca să solicită orice – inclusiv cum face rechizitoriu -, că semnătura finală este a judecătorul, – el este cel care zice: «Da, de acord, și pe penal, și pe ce vreți dumneavoastră”, a mai spus Daniel Florea.

CITEȘTE ȘI:

O imagine cât o mie de cuvinte: Salutul complice al gen. FLORIAN COLDEA adresat liberalului NICOLAE CIUCĂ

Dosarul generalilor SRI. Declarații uluitoare despre ”fondatorii «statului paralel»”, singurii salvatori când ”intri în malaxor” și ”șeful cel mare”

„DOSARUL GENERALILOR” produce un adevărat „cutremur.” Cine este procurorul EPPO, prins în reţeaua Coldea-Dumbravă și legăturile cu Bogdan Neidoni

Autor

Adina Anghelescu

Cunoscut jurnalist de investigatii, generatia presei anilor '90, prin condeiul căreia au trecut toate marile scandaluri ale ultimilor 30 de ani. Licențiat în Drept, specializat în nișa subiectelor ... vezi toate articolele

Autor

Oana Zvobodă

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde ... vezi toate articolele