Dezvoltatorul cartierului ”Greenfield”, acuzat de ”fraudă la lege”. ADU: ”Drum forestier administrat de Romsilva, exploatat în interes privat”

Anul 2007 a marcat o dezvoltare imobiliară ale cărei perspective erau prezentate ca fiind cel puțin promițătoare. În zona Băneasa, într-o locație înconjurată de pădure, a fost implementat ansamblul rezidențial ”Greenfield”, iar extinderea continuă și în prezent. Numai că, dincolo de aerul curat și de liniștea oferită cumpărătorilor, marea problemă a acestui cartier rămâne accesibilitatea. Proiectul Greenfield este dezvoltat de Impact Developer & Contractor, companie imobiliară controlată de multimilionarul Gheorghe Iaciu.

Prezentat ca un ansamblu rezidențial ”affordable” (n.red. – accesibil), dar și ”home wellbeing” (n.red. – bunăstarea la domiciliu, acasă), ”Greenfield” suferă tocmai la capitolul ”drumuri de acces”, accesul făcându-se doar prin Aleea Teișani.

Totuși, nici aceasta nu este publică integral, trecându-se, parțial, pe proprietăți private prin drept de servitute, ceea ce reprezintă sarcina impusă asupra unui fond (teren) pentru utilitatea unui alt fond învecinat, care aparține unui alt proprietar. Chiar și dezvoltatorul imobiliar precizează că urmează a fi construite și alte căi de acces pentru locuitorii ”Greenfield”, obținând în luna decembrie 2019, de la Primăria Municipiului București, avizul favorabil pentru PUZ Aleea Teișani – Drumul Pădurea Neagră nr. 55-64.

Numai că, în 2017, fusese aprobată o altă hotărâre a Consiliului General al Municipiului București – nr. 513/2017 -, iar reprezentanții Asociației pentru Dreptul Urbanismului (ADU) susțin că au descoperit ”nereguli” care nu pot fi trecute cu vederea.

Romsilva și drumul forestier deschis ”în fapt”, nu ”în drept”

GÂNDUL l-a contactat pe Alex Pânișoară, președintele ADU, încercând să obțină o imagine cât mai clară a situației respective și să risipească toate aceste ”pete de umbră” care ar putea deveni și paravanul unor ilegalități.

”Am spus, încă din 2007 și până în prezent, că ansamblul rezidențial Greenfield nu beneficiază de o accesibilitate corespunzătoare, cu atât mai mult cu cât densitatea continuă să crească. Astfel, nevoia de accesibilitate mai bună a fost reclamată încă de la început și, drept urmare, oamenii mutați de-a lungul timpului au căutat alternative. Așa s-a ajuns în situația în care un drum forestier administrat de Romsilva să fie exploatat în interes privat”, avertizează președintele ADU.

Așa cum precizam la începutul articolului, Aleea Teișani este principalul drum de acces către cartierul Greenfield, în spatele căruia se găsește miliardarul Gheorghe Iaciu (CITEȘTE AICI DETALII DESPRE ACESTA), iar rezidenții au început să utilizeze și un drum forestier administrat de Romsilva – drumul care pornește din Aleea Privighetorilor (Grădina Zoologică), străbate Pădurea Băneasa și ajunge în Greenfield.

”Principalul acces la cartierul Greenfield se realizează prin Aleea Teișani, iar problemele apar atunci când – pentru a intra și a ieși din cartier – trebuie să ajungi pe Centura București. Din acest motiv, majoritatea locuitorilor din Greenfield au început să folosească drumul forestier destinat exploatării Pădurii Băneasa și administrat de Romsilva, drum care pornește din Aleea Privighetorilor (Grădina Zoologică), străbate Pădurea Băneasa și ajunge în Greenfield”, mai spune Alex Pânișoară.

Președintele ADU dezvăluie că drumul forestier a cunoscut mai multe ”etape”, de-a lungul ultimilor ani, fiind închis, redeschis, închis și, din nou redeschis. Însă este vorba despre o deschidere ”în fapt” și nu ”în drept”.

”Acest drum a fost închis, ulterior deschis, iar închis și în prezent este deschis circulației publice. Deschis în fapt, nu și în drept, întrucât Codul Silvic interzice circulația publică pe drumurile de exploatare forestieră. De aici au apărut, în 2017, și nevoia, și interesul de a găsi o rezolvare la această situație”, explică Alex Pânișoară.

Codul Silvic: ”Reducerea suprafeței fondului forestier național este interzisă”

Trebuie menționat și că dezvoltatorul imobiliar, controlat de afaceristul Gheorghe Iaciu (supranumit de presă ”Regele din umbră al imobiliarelor”), a propus un schimb de terenuri, în vederea aducerii în domeniul public al municipiului București și scoaterea drumului din fondul forestier, pentru că acesta, ulterior, să poată fi exploatat în interes public, pentru a asigura accesul la cartierul Greenfield.

Codul Silvic permite o asemenea tranzacție, însă doar în anumite condiții.

Conform art. 35 din Codul Silvic (Legea 46/2008), ”reducerea suprafeței fondului forestier național este interzisă”. 

Codul Silvic prevede, totuși, și situațiile în care pot fi scoase terenuri din fondul forestier. Potrivit art. 37 din Codul Silvic (Legea 46/2008):

”(1) Pot fi scoase definitiv din fondul forestier național, doar cu condiția compensării acestora, fără reducerea suprafeței fondului forestier și cu plata anticipată a obligațiilor bănești, numai terenurile necesare realizării sau extinderii următoarelor categorii de lucrări și obiective: (…)

e) surse și rețele de apă și de canalizare, inclusiv ape minerale, surse și rețele de energie din resurse convenționale sau regenerabile, rețele și sisteme de comunicații, drumuri de interes județean și local (…)

(3) Compensarea prevăzută la alin. (1) se realizează fizic cu un teren care are de 5 ori valoarea terenului care se scoate definitiv din fondul forestier național, iar suprafața terenului dat în compensare nu poate fi mai mică decât de 3 ori suprafața terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier național. La realizarea obiectivelor prevăzute la alin. (1) lit. e), al căror beneficiar este o unitate administrativ-teritorială sau o instituție publică, compensarea se realizează cu un teren ale cărui suprafață și valoare sunt cel puțin egale cu suprafața și valoarea terenului care face obiectul scoaterii definitive”.

Concret, Codul Silvic stabilește două situații în care este posibilă scoaterea definitivă a unui teren din fondul forestier:

• un regim pentru instituții publice care beneficiază de o compensare echivalentă și alte persoane, decât entitățile publice, pentru care raportul de compensare este disproporționat;
• trebuie să întrunească cumulativ două condiții; terenul oferit spre compensare să fie de 5 ori mai valoros decât terenul care urmează să fie scos definitiv din fondul forestier și să nu fie mai mic decât de 3 ori suprafață terenului forestier care face obiectul compensării.

ADU: ”O fraudă la lege, fiindcă încearcă să eludeze regimul compensării aplicabil altor persoane decât instituțiilor publice”

Asociația pentru Dreptul Urbanismului consideră că o astfel de situație reprezintă o ”fraudă la lege”.

”Faptul că un privat (n.red. – Greenfield) a cărui rațiune proprie de a exista este realizarea de acte de comerț și, implicit, profit, donează terenuri pentru a fi utilizate de Consiliul General al Municipiului București în procedura de compensare prevăzută de art. 37 din Codul Silvic, reprezintă o fraudă la lege, fiindcă încearcă să eludeze regimul compensării aplicabil altor persoane decât instituțiilor publice. Acest lucru este prevăzut de art. 1237 din Codul Civil, potrivit căruia: cauza este ilicită și atunci când contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative”, explică președintele ADU.

”Or, în cadrul Codului Silvic, prin stabilirea clară și imperativă a celor două regimuri de compensare pentru scoaterea definitivă a unui teren din fondul forestier național, legiuitorul a dorit să introducă o măsură protecționistă din punctul de vedere al fondului forestier național”, mai spune Alex Pânișoară.

ADU a chemat în judecată Primăria Generală și Romsilva

Acum, acest drum forestier administrat de Romsilva este deschis circulației publice și, mai mult, Primaria Capitalei, prin Apa Nova, a realizat lucrări de rețele de canalizare și alimentare cu apă pe sub drumul forestier.

”ADU a solicitat în luna iunie, de la Primăria Generală, conținutul Autorizației de Construire, cerere la care arhitectul-șef a ales să nu răspundă, invocând dreptul la proprietate industrială și intelectuală. Din acest motiv, ADU a chemat în judecată Primăria Generală și a introdus în cauză forțat pe arhitectul-șef Adrian Bold. La primul termen de judecată s-a pus la dispoziție Autorizația de Construire în integralitate, depusă de Direcția Juridică, nu de Direcția Urbanism, pentru care vom solicita controlul de legalitate în fața instanței de contencios administrativ. Judecata continuă întrucât cererea ADU a fost atât pentru comunicarea autorizației de construire, cât și pentru tragerea la răspundere administrativă a arhitectului-șef Adrian Bold”, precizează Alex Pânișoară.

Totodată, ADU a chemat în judecată și Romsilva, pentru că nu a închis respectivul drum forestier și nu a asigurat exploatarea drumului în condițiile prevăzute de lege.

”Cererile ADU sunt atât pentru obligarea Romsilva de a închide drumul, cât și pentru tragerea la răspundere administrativă a persoanelor ce se fac vinovate pentru neîndeplinirea obligațiilor legale”, a mai precizat Alex Pânișoară.

Reporterii Gândul au cerut puncte de vedere și reprezentanților Romsilva, dar și dezvoltatorului proiectului Greenfield, urmând să revenim cu acestea pe măsură ce ne vor fi transmise răspunsurile.