Diana Șoșoacă, sancționată de către Ucraina, după ce a propus ca România să anexeze teritorii din țara vecină. REACȚIA senatoarei

Diana Șoșoacă a fost sancționată de către Ucraina, deoarece este ”o persoană care reprezintă o amenințare la adresa securității naționale”.

UPDATE. Reacție senatoarei

„Cum își permite Ucraina să amenințe un senator al statului român pentru o propunere legislativă ? De când decide Ucraina ce se întâmplă în Parlamentul României ? Este România un stat ocupat de Ucraina și noi nu am aflat ? Da, este adevărat că Ucraina este ocupant al unor teritorii românești pe care mă lupt să le readuc în sânul patriei mamă, dar de când are Kievul drept de veto asupra politicii României ?”, transmite Diana Șoșoacă într-un comunicat de presă după anunțul Ucrainei.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Știrea inițială. Ucraina a anunțat că inițiază impunerea de sancțiuni împotriva senatoarei după ce Diana Șoșoacă a depus un proiect de lege prin care cere ca România să anexeze mai multe teritorii ale Ucrainei.

Senatoarea cere anexarea prin lege a teritoriilor din vechiul regat al României, care acum sunt în Ucraina. Șoșoacă – invitată frecvent la evenimentele găzduite de ambasadorul Rusiei în România, Valery Kuzmin – a depus luni un proiect de lege care prevede denunțarea de către țara noastră a ”Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina”.

Proiectul de lege „pentru modificarea Legii nr. 129/1997 pentru ratificarea Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina” depus de Șoșoacă prevede:

„Articolul unic se transformă în Art. 1. După Art. 1 se introduc următoarele articole:
Art. 2 – În temeiul art. 27 din Tratat, acesta va fi denunțat de partea română în anul 2027, cu respectarea termenului de încunoștințare de cel puțin 1 an înainte de expirarea perioadei de valabilitate.
Art. 3 – România anexează teritoriile istorice care i-au aparținut, respectiv Nordul Bucovinei, Herța, Bugeacul (Cahul, Bolgrad, Ismail), Maramureșul istoric și Insula Șerpilor.
Art. 4 – După adoptarea prezentei legi și publicarea în Monitorul Oficial vor fi notificate autoritățile competente, inclusiv ONU, pentru aducerea la îndeplinire a dispozițiilor legii”, scrie hotnews.ro.

Reacția Ucrainei a venit prin purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe de la Kiev, Oleg Nikolenko, care acuză „un exemplu clasic din cartea de metodică a revanșismului rus”.

„Mass-media: Senatorul Parlamentului României Diana Şoşoacă a inițiat un proiect de lege prin care se propune anexarea de către România a unei părți a regiunii de sud a Ucrainei. Prin acest demers, politicianul marginal încearcă să „recupereze identitatea culturală a populației românești”. Un exemplu clasic din cartea de metodică a revanșismului rus. Condamnăm ferm încercarea de a pune sub semnul întrebării integritatea teritorială a Ucrainei, de a submina spiritul de bună vecinătate dintre Ucraina și România. MAE al Ucrainei inițiază impunerea de sancțiuni împotriva Dianei Şoşoacă ca persoană care reprezintă o amenințare la adresa securității naționale”, a scris pe Facebook oficialul ucrainean.

Reacția Dianei Șoșoacă la sancțiunile inițiate de Ucraina

„RASPUNS ADRESAT MAE DIN UCRAINA CARE MA AMENINȚĂ CU MOARTEA

Prin acest atac mârșav la adresa mea, Ucraina îşi dovedeşte caracterul de stat abuziv şi fascist

Senatoarea Diana Iovanovici-Șoșoacă, preşedintele partidului S.O.S. România a reacţionat la mesajul transmis vineri de Oleg Nikolenko, purtătorul de cuvânt al MAE ucrainean care a declarat astăzi că va iniţia sancţiuni împotriva senatoarei pe care o consideră ”o amenințare la adresa securității naționale” a Ucrainei.

”Prin acest atac mârșav la adresa mea, Ucraina își dovedește caracterul de stat abuziv și fascist. Prin această amenințare pe care Ucraina o face la adresa mea, devin de fapt solidară cu minoritatea română din Ucraina care este tratată de Kiev tot ca o amenințare la adresa statului ucrainean, motiv pentru care este desființată sistematic și programatic într-un proces de epurare etnică și de ucrainizare forțată care amintește de Germania nazistă.
Cum își permite Ucraina să amenințe un senator al statului român pentru o propunere legislativă ? De când decide Ucraina ce se întâmplă în Parlamentul României ? Este România un stat ocupat de Ucraina și noi nu am aflat ? Da, este adevărat că Ucraina este ocupant al unor teritorii românești pe care mă lupt să le readuc în sânul patriei mamă, dar de când are Kievul drept de veto asupra politicii României ?

Această amenințare a Ucrainei la adresa mea arată intenția acestui stat de a-i elimina și fizic pe cei care se opun politicilor naziste ale Kievului. Prin declarația MAE ucrainean, este clar că am devenit ținta numărul unu a criminalilor ucraineni. Dar acet lucru nu face decât să confirme justețea propuinerii mele legislative de a returna României teritoriile deținute abuziv de Ucraina !

De asemenea, le amintesc celor de la MAE ucrainean că prevederea mea legislativă are la bază Rezoluția Senatului SUA nr. 148, din 11 iunie 1991, adoptată de Senatul american care stipulează clar ”convingerea Senatului că Statele Unite trebuie să susțină dreptul la autodeterminare al poporului din Republica Moldova și Bucovina de Nord”. Este și Senatul SUA o amenințare la adresa securității naționale a Ucrainei?
De asemenea, propunerea mea legislativă are ca bază și Declarația adoptată pe 28 noiembrie 1991 de Parlamentul României privind Referendumul din Ucraina și publicată în Monitorul Oficial al României prin care se arată că referendumul din Ucraina din 1 decembrie 1991 ”nu poate avea valabilitate în privința teritoriilor româneşti anexate abuziv de fosta U.R.S.S., teritorii care nu au aparţinut niciodată Ucrainei şi sînt de drept ale României”. Așadar, și Parlamentul României este o amenințare la adresa securității naționale a Ucrainei?”, a spus senatoarea Diana Iovanovici-Șoșoacă în reacția sa la mesajul transmis de MAE de la Kiev.
Senatoarea mai transmite MAE ucrainean ”să învețe istorie și diplomație” și ”să citească atent” prevederile Actului Final al Conferinței C.S.C.E. de la Helsinki, care admite posibilitatea modificării frontierelor pe căi paşnice, diplomatice.
”În plus, mult utilizatul Actul final al Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa, elaborat la Helsinki la 1 august 1975, pe care toți neștiutorii îl invocă împotriva acestei inițiative, sprijină aceasta reunificare și anexare a teritoriilor noastre la trupul mamă, având în vedere că acest Tratat interzice anexarea prin forță, amenințare cu forță, război, a teritoriilor, dar permite Acordul între state în ceea ce privește teritoriile și frontierele, adică negocierile în acest sens”, a mai declarat senatoarea.
Ea a adăugat că ”Prin propunerea mea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea Legii nr. 129/1997 pentru ratificarea Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina” am deschis calea către negocieri pașnice și diplomatice privind granițele.
De aceea, amenințările pe care le vehiculează Ucraina sunt dovada că statul lor este slab și nesigur pe sine și că MAE ucrainean nu are argumente, de aceea și recurge la ostilități. Ucraina nu are argumente istorice pentru a ocupa teritoriile românești pe care le are acum în componență în mod abuziv și de aceea singurul răspuns al Kievului este să profereze amenințări. Dar comportamentul fascist al juntei de la Kiev nu mă sperie și mă voi lupta până la capăt pentru redobândirea pământului românesc pe care Ucraina nu doar că îl ocupă samavolnic, dar și supun populația românească purificării etnice, lucru pe care îl voi aduce în atenția instituțiilor internaționale”, a precizat senatoarea Diana Iovanovici-Șoșoacă, președintele partidului S.O.S. România.

Autor

Elena Popescu

Elena Popescu iubește jurnalismul încă din adolescență, atunci când și-a descoperit pasiunea pentru scriitură. Primul job a fost la numai 21 de ani, când lucra ca reporter pentru un ziar săptămânal. ... vezi toate articolele