VIDEO | Dîncu: Rusia reprezintă în acest moment o amenințare pentru tot spațiul NATO
This browser does not support the video element.
Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a declarat, vineri seară la Digi24, că în acest moment acțiunile Rusiei reprezintă o reală amenințare la adresa spațiului nostru și a țărilor NATO. El a precizat că în cazul în care amenințările Rusiei vor deveni realitate, aliații NATO au deja un plan care va fi pus în practică, făcând referire la punerea în aplicare a Articolului 5 al NATO.
„Rusia reprezintă în acest moment o amenințare pentru tot spațiul nostru și probabil că următorul concept strategic al NATO va defini mult mai clar acest lucru. Prin faptul că Rusia prin acțiunile din ultima vreme este o amenințare la adresa țărilor din zonă, cel puțin și care sunt țări NATO, deci și la adresa NATO”, a declarat ministrul Apărării.
Întrebat dacă acțiunile Rusiei va genera o încercare care să întărească poziția NATO, ministrul Apărării, a răspuns: „Evident. Există și un plan care va fi pus în practică legat de acest lucru și există și un plan de măsuri pe care politicul le poate gândi în acest sens, în cazul în care amenințările devin realitate și puse în practică.
„Pornind de la strategii de îndâguire economică, de blocaje și alte lucruri care se întâmplă în general în asemenea situații. Să sperăm că nu se ajunge la această situație. Până la urmă NATO și conceptele avea două cuvinte cheie „dialog” și „descurajare”.
Dialogul este principalul argument cu care merge NATO în acest moment înspre Rusia”, a afirmat Vasile Dîncu.
Articolul 5 al NATO
Părţile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor părţilor şi, în consecinţă, sunt de acord că, dacă are loc un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la autoapărare individuală sau colectivă, recunoscut prin art. 51 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, va sprijini partea sau părţile atacate, prin realizarea imediată, individual şi împreună cu celelalte părţi, a oricărei acţiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forţei armate, în vederea restabilirii şi menţinerii securităţii în spaţiul Atlanticului de Nord.
Orice astfel de atac armat şi toate măsurile adoptate ca urmare a acestuia vor fi imediat aduse la cunoştinţă Consiliului de Securitate. Aceste măsuri vor înceta după adoptarea de către Consiliul de Securitate a măsurilor necesare pentru restabilirea şi menţinerea păcii şi securităţii internaţionale.
Președintele american Joe Biden a avut consultări telefonice, joi seara, cu omologul său român, Klaus Iohannis, dar și cu ceilalți lideri ai statelor aliate est-europene din formatul București 9 (B9). Tema discuțiilor a fost situația tensionată de la granița cu Ucraina, unde Rusia a mobilizat trupe, context în care Occidentul se teme că se pregătește o invazie.
Astfel, subiectul principal al consultărilor a vizat situația îngrijorătoare de securitate în flancul estic al NATO și în regiunea Mării Negre, context în care Președintele Joseph Biden a prezentat rezultatele discuției pe care a avut-o recent cu Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, precum și evaluarea sa, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.
Joe Biden i-a pus la curent pe liderii țărilor de pe flancul estic în legătură cu discuția pe care a avut-o cu Vladimir Putin și avertismentele pe care i le-a dat în cazul în care va invada Ucraina.
În același timp, Joe Biden i-a asigurat pe Klaus Iohannis și pe ceilalți lideri care au luat parte la discuție de angajamentul american față de securitatea transatlantică și aliații NATO.
„Președintele a pus la curent, de asemenea, țările din B9 de pe flancul estic privind discuția cu președintele Putin și le-a ascultat perspectivele asupra situației actuale de securitate. A subliniat angajamentul nostru față de securitatea transatlantică și față de aliații noștri NATO, alianța este una sacră. De asemenea, vom continua să rămânem în coordonare strânsă”, a spus purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, citată de Digi 24.
SUA au crescut bugetul alocat Inițiativei europene de descurajare a Rusiei în această zonă, de la 3,4 miliarde la 4 miliarde de dolari, conform proiectului de buget al Apărării, scrie Politico. Banii sunt destinați pentru colaborarea cu țările europene în cadrul European Deterrence Initiative (EDI). Amintim că în ultimele săptămâni, rapoartele americane arată că mii de soldați ruși, plus echipamente militare, au fost aduși la granița dintre Rusia și Ucraina. Săptămâna aceasta au apărut și primele imagini din satelit cu mișcările trupelor rusești, care îngrijorează SUA, UE și NATO. Marți, președintele SUA, Joe Biden, a avut un o întâlnire virtuală cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru a discuta situația de la granița cu Ucraina.