Directorul Centrului de Transfuzie Sanguină, despre donatorii de plasmă convalescentă COVID-19: În general, 50% dintre donatori au un titru corespunzător de anticorpi (EXCLUSIV)

Din decembrie 2019, omenirea continuă să se confrunte cu amenințări grave pentru sănătate din cauza pandemiei actuale COVID-19. La un moment dat, a existat un interes internațional imens în rolul plasmei convalescente ca posibil tratament pentru pacienții cu Covid-19. S-a sperat că donarea de plasmă va oferi sistemului imunitar un impuls pentru a combate Covid.

Acest tratament (cunoscut sub numele de plasmă convalescentă) a fost adesea folosit ca tratament pentru  alte tipuri de viruși înainte de dezvoltarea vaccinurilor – de exemplu, în timpul pandemiei de gripă spaniolă din 1918.

Rezultatele generate de un număr mic de cazuri în timpul focarelor anterioare de coronavirus MERS și SARS au sugerat că CP este sigură și poate conferi beneficii clinice, în special atunci când este administrat la debutul bolii. Marea majoritate a pacienților care se recuperează după boala COVID-19 dezvoltă anticorpi circulanți împotriva diferitelor proteine ​​SARS-CoV-2 la 2-3 săptămâni de la infecție, care sunt detectabili prin ELISA sau alte teste cantitative și deseori se corelează cu prezența anticorpilor neutralizanți.

ACTUALITATE GÂNDUL vă urează LA MULȚI ANI și un AN NOU fericit!

22:00

ECONOMIE Suma URIAȘĂ la care ar putea ajunge un bitcoin în 2025. Predicțiile experților în criptomonede

21:32

De ce avem nevoie de terapie cu plasmă și anticorpi convalescenți, dacă acum avem vaccinuri?

În timp ce mai multe vaccinuri împotriva Covid-19 sunt disponibile acum în întreaga lume, știm că niciunul nu va putea preveni toate cazurile. Deci, încă trebuie să știm cum să-i tratăm cel mai bine pe cei care se îmbolnăvesc. Terapiile cu plasmă și anticorpi ar putea fi, de asemenea, o alternativă importantă pentru persoanele care nu pot primi un vaccin sau sistemul imunitar este mai puțin capabil să ofere un răspuns eficient.

Mai multe studii referitoare la plasma convalescentă sau terapia cu anticorpi monoclonali pentru Covid-19 sunt în curs de desfășurare în întreaga lume.

Donarea de plasmă convalescentă și titrul de anticorpi deținut de persoanele vindecate de Covid-19, în România

Un studiu realizat de covidplasma.ro arată că numărul pacienților vindecați care au donat plasmă, din aprilie anul trecut până în ianuarie 2021, este de 9.658 de persoane, fiind colectate aproape 15.000 de doze, iar 1.246 de pacienți internați au primit tratamentul și au fost ulterior externați.

În topul colectării de plasmă convalescentă se află Bucureștiul, urmat de județele Argeș, Arad, Iași, Prahova, Hunedoara, Brașov, Buzău și Galați. În centrele de transfuzie din Capitală și din aceste 8 județe s-a colectat circa 63% din întreaga cantitate de plasmă convalescentă colectată în România.

Pentru a afla  care este numărul donatorilor care au deținut suficienți anticorpi pentru a ajuta pacienții Covid și care este pragul titrului de anticorpi deținut de persoanele vindecate, Gândul. RO a adresat câteva întrebări directorului Centrului de Transfuzie Sanguină, care recoltează plasmă convalescentă și îl distribuie către spitalele din Capitală.

Centrul de Transfuzie Sanguină (CTS) – București. Foto: Arhivă personală

Dr. Doina Goșa ne-a declarat că, de la începutul pandemiei, la CTS București s-au prezentat 1.822 de donatori, iar 1.434 au donat efectiv atât plasmă prin plasmafereză, cât și sânge din care s-a preparat plasmă convalescentă.

Care este situația în București?

GÂNDUL. RO: Care este numărul persoanelor vindecate de Covid care au solicitat donarea de plasmă convalescentă de la începutul pandemiei?  Există o creștere în ultimele luni?

Dr. Doina Goșa, director CTS: De la începutul pandemiei până la începutul lunii ianuarie s-au prezentat la CTS București 1.822 de donatori de plasmă convalescentă. Există o creștere evident, în ultimele luni a adresabilității foștilor pacienți Covid pentru donare de plasmă.

GÂNDUL.RO: Care este numărul persoanelor vindecate de Covid care au  donat plasmă convalescentă de la începutul pandemiei? Dar care au donat sânge în același scop?

Dr. Doina Goșa: De la începutul pandemiei au donat efectiv 1.434 donatori: 576 au donat plasmă prin plasmafereză și 858 au donat sânge total din care s-a preparat plasmă convalescentă.

Centrul de Transfuzie Sanguină (CTS) – București. Foto: Arhivă personală

Este necesară o diferențiere între cele două modalități de recoltare.

Recoltare prin plasmafereză. Centrul de Transfuzie Sanguină (CTS) – București. Foto: Arhivă personală

GÂNDUL.RO: Câte spitale primesc plasmă convalescentă de la CTS București?

Dr. Doina Goșa: CTS București a distribuit către 11 spitale 1.248 de unități de plasmă.

GÂNDUL.RO: Care  sunt principalele probleme de sănătate pentru care sunt refuzați posibilii donatori Covid?

Dr. Doina Goșa: Criteriile de eligibilitate ale donatorilor de plasmă sunt aceleași că cele ale donatorilor de sânge și sunt stipulate în OMS 1193/2007. În general toate bolile cronice și acute sunt contraindicate de la donare.

GÂNDUL.RO: În ceea ce privește anticorpii, care este pragul pe care un donator trebuie să îl dețină astfel încât sângele donat să fie utilizat pentru pacienții Covid?

Dr. Doina Goșa: Plasma convalescentă trebuie să fie bogată în anticorpi pentru a fi eficientă în urma administrării. Astfel titrul de peste 1/160 este cel mai indicat dar se acceptă și plasmă cu titrul de peste 1/80. În referință majorității laboratoarelor care testează anticorpii, titrul de anticorpi IgG trebuie să fie de 5 ori mai mare decât valoarea standard de 1,4 pentru a recolta o plasmă cu titrul de anticorpi neutralizanti de 1/80 și de 8 ori mai mare decât valoarea de 1,4 pentru a recolta o plasmă cu titrul de 1/160!

Cât durează imunitatea?

Memoria sistemului imunitar este mai degrabă ca a noastră – își amintește în mod clar unele infecții, dar are obiceiul de a le uita pe altele. Nu au existat suficiente date pentru a ști cât durează imunitatea. Însă, un studiu recent condus de Public Health England (PHE) arată că majoritatea persoanelor care au avut virusul sunt protejate de reinfectare timp de cel puțin cinci luni (durata analizei de până acum). Cu toate acestea, unele persoane sunt reinfectate și, chiar dacă sunt asimptomatice, pot adăposti niveluri ridicate ale virusului în nas și gură, care pot fi transmise altora.

Cercetările efectuate la King’s College din Londra au sugerat, de asemenea, că nivelurile de anticorpi scad după  trei luni.

GÂNDUL.RO: Care este durata anticorpilor după infectare, din datele obținute până în prezent?

Dr. Doina Goșa: La majoritatea persoanelor vindecate. anticorpii dispar după 3 luni de la contaminare, dar există și excepții care păstrează anticorpii o perioadă mai lungă, chiar până la 6 luni.

Dr. Doina Goșa a precizat că 50% dintre donatori au avut un titru corespunzător pentru tratament.

GÂNDUL.RO: Care este numărul donatorilor de plasmă convalescentă COVID-19 care au deținut un titru corespunzător de anticorpi?

Dr. Doina Goșa: În general, 50% dintre donatorii care au donat plasmă convalescentă au un titru corespunzător pentru tratament.

GÂNDUL.RO: Numărul anticorpilor din sângele donat este în creștere sau în scădere după 35 de zile de la vindecarea de coronavirus?

Dr. Doina Goșa: După vindecarea de boala Covid, titrul de anticorpi crește și atinge valori maxime până la 45 de zile de la vindecare după care începe să scadă, la majoritatea persoanelor dar sunt și excepții.

GÂNDUL.RO: Care este momentul oportun pentru recoltarea plasmei convalescente pe baza prezenței anticorpilor care ajută la combaterea virusului?

Dr. Doina Goșa: Recoltarea optimă de plasmă convalescență se face între 30 – 45 de zile de la contaminare!

GÂNDUL.RO: Cum și unde testează CTS București anticorpii pentru plasma Covid-19?

Dr. Doina Goșa: CTS București nu testează în laboratoarele proprii anticorpii anti Sars Cov 2, testarea se efectuează în Laboratorul Național de Referință pentru Boli Transmisibile prin Sânge din cadrul Institutului Național de Hematologie Transfuzionala.

GÂNDUL.RO: Din datele obținute până în prezent, câți pacienți au fost vindecați de plasmă convalescentă?  Dar în cazul pacienților reinfectati?

Dr. Doina Goșa: CTS București recoltează, procesează, testează, validează și distribuie plasmă convalescentă Covid 19 în funcție de cererea spitalelor pe grupe sanguine și Rh, nu deține informații despre rezultatele terapeutice/pacient.

Un studiu clinic mic, dar riguros din Argentina, a constatat că plasma sanguină de la pacienții recuperați cu Covid-19 poate împiedica adulții în vârstă să se îmbolnăvească grav de coronavirus – dacă primesc terapia în câteva zile de la debutul bolii. Rezultatele, publicate la sfârsitul lunii decembrie 2020 în New England Journal of Medicine, sunt unele dintre primele care indică în mod concludent efectele benefice ale tratamentului, deseori discutabile.

Acestea ajung la aproape cinci luni după ce Administrația pentru Alimente și Medicamente, sub presiunea președintelui Trump, a emis terapiei un semnal verde de urgență pentru utilizare la persoanele spitalizate cu Covid-19. Mii de pacienți au primit plasmă convalescentă în lunile următoare, în timp ce cercetătorii au așteptat datele. Noul studiu este unul dintre primele studii clinice bine concepute care arată că terapia are unele beneficii.

Dar controversata aprobare  a Administrației  pentru Alimente și Medicamente, acordată pe 23 august, a fost întâmpinată de critici pe scară largă din partea cercetătorilor și a profesioniștilor din domeniul sănătății, dintre care mulți au considerat decizia politică și lipsită de sprijin științific.

Noul studiu, condus de Dr. Fernando Polack, medic pentru boli infecțioase pediatrice și director științific al Fundației INFANT din Argentina, pare să clarifice circumstanțele în care plasma are avantajele sale.

La 80 de persoane, o infuzie de plasmă a scăzut riscul de a dezvolta o formă severă de Covid cu 48 la sută, comparativ cu un alt grup de 80 de persoane care a primit în schimb, o soluție salină, a constatat studiul. Dar parametrii studiului au fost stricți: toți cei înscriși în proces aveau cel puțin 65 de ani – un grup despre care se știe că prezintă un risc mai mare de a se îmbolnăvi grav. Aproximativ jumătate dintre participanți au avut, de asemenea, condiții de sănătate care i-au făcut mai vulnerabili la virus. Și terapia cu plasmă, care a fost examinată pentru a se asigura că deține niveluri ridicate de anticorpi, a fost întotdeauna administrată în termen de trei zile de la momentul în care pacienții au început să apară simptome.

S-ar putea ca plasma să nu funcționeze la fel de bine ca terapia cu anticorpi monoclonali – o compoziție sintetică care este fabricată în masă în laborator, mai degrabă decât extrasă din sângele oamenilor și se concentrează doar pe unul sau două tipuri de anticorpi la un moment dat, în loc de întreaga cantitate produsă în mod natural de către sistemul imunitar.

Dar plasma are unele avantaje față de tratamentele cu anticorpi monoclonali, a subliniat dr. Polack. Deoarece anticorpii monoclonali sunt sintetici și laborioși de fabricat, aceștia generează costuri mari, uneori ajungând la câteva mii de dolari (deși guvernul SUA a plătit pentru unele doze în avans). În țări precum Argentina, plasma ar putea fi una dintre cele mai bune opțiuni de tratament disponibile, potrivit dr. Polack. El a spus că infuziile cu plasmă din Buenos Aires costă mai puțin de 200 de dolari pentru un pacient.

Unii experți au subliniat că beneficiile plasmei convalescente pot fi dificil de studiat și valorificat, deoarece majoritatea oamenilor asteaptâ până când solicită asistență medicală.

De ce contează imunitatea?

Contează din motive evidente de sănătate personală. Dacă oamenii păstrează o protecție, chiar imperfectă, atunci va face boala mai puțin periculoasă. Înțelegerea mai bună a imunității ar putea ajuta la clarificarea cu privire la cine riscă să se infecteze. Dacă este foarte dificil să se producă imunitate pe termen lung, atunci un vaccin ar fi mai greu de dezvoltat. Sau poate schimba modul în care trebuie utilizat vaccinul – va fi administrat o singură dată în  viață sau o dată pe an, precum vaccinul antigripal. Și durata imunității, fie prin infectare sau imunizare, ne va spune cât  suntem de capabili să oprim răspândirea virusului. Toate acestea sunt întrebări la care încă nu avem răspunsuri clare.

Autor

Loredana Dinu

S-a născut în București și este absolventă a Facultăţii de Științe Politice și a două programe de masterat. Și-a desfășurat o parte din activitate la Bruxelles, în perioada studiilor, în ... vezi toate articolele