Discuțiile tehnice de la Bruxelles nu au încheiat negocierile pe reformele Guvernului. Marcel Ciolacu discută, vineri, cu șefa Comisiei Europene

Două zile, trei miniștri și mai multe recomandări din partea Comisiei Europene. Miniștrii Cabinetului Ciolacu s-au întors la București pentru a face mai multe modificări la proiectele cuprinse în PNRR. La discuțiile cu șefa task force-ului care se ocupă de Mecanismul de Redresare și Reziliență, Céline Gauer, le-a spus miniștrilor că așteaptă să vadă reformele.

Prima lege este cea a salarizării în sectorul bugetar, pregătită de Ministerul Muncii, după mai multe discuții purtate la București cu reprezentanții Comisiei Europene și ai Băncii Mondiale.

Legea este jalon în PNRR, cu  termen de intrare în vigoare 30 iunie 2023. După o primă întârziere, fostul ministru Marius Budăi a dat un termen de finalizare, 15 iulie.

În timpul grevei de trei săptămâni a personalului din educație, premierul Marcel Ciolacu și-a asumat că trimite legea la Parlament, pe 1 septembrie.

Principiile de bază anunțate de Simona Bucura Oprescu, Ministrul Muncii, pe care se construiește noua lege a salarizării sunt:

• Eliminarea inechităților
• Ierarhizarea salariilor, astfel încât să nu existe un salariu mai mare decât al președintelui.
• Stimularea performanței, prin bonusuri.

Pe 1 mai, Marcel Ciolacu a spus, la Antena 3, că s-a hotărât în coaliție că o prioritate este noua lege a salarizării, pentru că nu mai putem crea tot timpul excepții.

„Excepțiile trebuie să dispară, să avem un climat corect pentru toată lumea”, a arătat premierul.

Conform surselor politice, în noua lege a salarizării vor fi prinse creșteri de salarii. Astfel, salariul minim va crește la 3.300 lei, de la 1 octombrie, iar de la 1 ianuarie, salariul minim va ajunge la 3.750 de lei.

Proaspăt revenit de la Bruxelles, ministrul Finanțelor, a declarat pentru Libertatea că bugetul și spațiul fiscal nu pot susține reforma salarizării unice.

Nu cred că se pune problema reformei salarizării unice, nu avem cum să o ducem din punctul de vedere al bugetării și al spațiului fiscal. Am explicat Comisiei că asta ne duce în incapacitate de plată, să nu avem posibilitatea să o aplicăm, a spus Marcel Boloș, pentru sursa citată.

Costurile cu salariile bugetarilor au crescut cu 60% în ultimii șase ani, de la 70 miliarde lei în 2017, la 118 miliarde lei, în 2022. Ca pondere în PIB, salariile bugetarilor au reprezentat 9,4% în 2021. În anul 2022, cheltuiala cu salariile bugetarilor a crescut cu 5% față de anul anterior.

O altă reformă discutată la Comisia Europeană este cea a pensiilor de serviciu.

Minister integrator este cel al Muncii. Legea pensiilor speciale este în centrul unei epopei de ani de zile. De asemenea, reprezintă și jalon în PNRR, cu termen de intrare în vigoare – 31 decembrie 2022. „Comisia a înțeles că avem decizia CCR”, spun surse guvernamentale, prin urmare, legea va fi amendată în Parlament, pentru a fi pusă în acord cu decizia Curții.

De capitolul RePower EU se ocupă ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

România va beneficia de o finanțare de 1,4 miliarde de euro, din care urmează să acorde fonduri pentru reziliența energetică a gospodăriilor populației (producție și stocare energie, respectiv îmbunătățirea eficienței energetice a locuințelor), a transmis Adrian Câciu.

Câciu a negociat la Bruxelles și mutarea proiectelor cu risc de implementare în programele din Politica de Coeziune, pentru a beneficia de un orizont extins cu trei ani.

Nu în ultimul rând, Comisia a analizat propunerile lui Marcel Boloș pe pachetul de măsuri de consolidare fiscal-bugetară. Și a avut câteva sugestii pentru partea română.  

Reprezentanții Comisiei au transmis că planul prezentat nu va asigura schimbările structurale asumate în PNRR, adică o creștere a colectării, creșterea veniturilor și eliminarea facilităților fiscale. Comisia a adus aminte că trebuie eliminate facilitățile fiscale (după cum este precizat în PNRR), aici înțelegând și cotele reduse de TVA.

În prezent, cota TVA standard este 19%, iar cota TVA redusă este de 9% sau de 5%.

Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea de produse ortopedice, de medicamente de uz uman și veterinar, de bunuri și alimente destinate consumului uman și animal, apei pentru irigații în agricultură.