David Maxim, fost militar în Armata Israelului – luptător în Gaza și în Liban mai bine de 20 de ani – a vorbit, într-un interviu pentru GÂNDUL, despre furia, tensiunea și durerea adunate de israelieni după perioada 7 octombrie 2023 – acea sâmbătă neagră a masacrului Hamas asupra Israelului – și dezlănțuite acum mai mult ca niciodată. Interlocutorul Gândul susține că, în toată această perioadă, agenda poporului nu coincide cu cea a Guvernului Netanyahu, în condițiile în care cea mai mare dorință a israelienilor a fost și este recuperarea ostaticilor, încă prizonieri ai grupării teroriste HAMAS.
Oamenii au ajuns la capătul răbdării, iar trupurile neînsuflețite a încă șase ostatici recuperate din Gaza, au fost scânteia care a inflamat și mai tare durerea poporului israelian.
Proteste masive au cuprins Israelul, după moartea a șase ostatici în Gaza, populația ieșind în străzi pentru a-și exprima durerea, dar și frustrarea, legate de incapacitatea autorităților să ajungă la un acord de încetare a focului care să ducă la eliberarea ostaticilor israelieni.
Israelienii îi cer premierului Benjamin Netanyahu să ajungă la un acord de încetare a focului cu mișcarea teroristă palestiniană Hamas pentru a-i aduce acasă pe ostaticii rămași în captivitate.
Netanyahu este acuzat pe scară largă că a adăugat atât de multe condiții la negocierile pentru încetarea focului, încât a făcut imposibil un acord, din cauza opoziției membrilor de extremă dreapta din guvernul său.
David Maxim a precizat că, pentru poporul israelian, dezideratul maxim, dincolo de orice, îl reprezintă întoarcerea ostaticilor acasă și mai apoi încetarea acestui război și distrugerea grupării teroriste Hamas.
„Suntem totuși un popor mic și greu încercat, care a trebuit să treacă, pe 7 octombrie, prin cea mai mare catastrofă de la Holocaust încoace. Nervii sunt dezgoliți, iar toată lumea este extrem, extrem de sensibilă la acest subiect. Cred că există o neînțelegere între ceea ce guvernul consideră țintele războiului și ordinea în care le vede poporul. Dacă guvernul a gândit ca acest război să aibă ca ținte distrugerea Hamasului și întoarcerea ostaticilor acasă, poporul vede lucrurile invers.
Întâi și întâi, întoarcerea ostaticilor acasă și pe urmă încetarea acestui război. Motivația este simplă: acțiuni militare se pot face și după ce-i avem pe cei 101 răpiți înapoi acasă. Oamenii nu mai acceptă o amânare a întoarcerii celor răpiți acasă pe motive strategice, cu atât mai mult cu cât armata a spus extrem de clar că orice orice renunțare la un principiu militar este acceptabilă, pentru că armata va ști să compenseze mai târziu.
Deci, toate acele puncte tactice din Netzarim și Philadelphia – chiar dacă armata se va retrage de acolo – va ști să se întoarcă foarte repede și nu va periclita în niciun fel acțiunile militare. Celălalt deziderat, distrugerea Hamasului se va îndeplini, dar timpul nu presează din punctul ăsta de vedere. În schimb, timpul presează asupra ostaticilor.”
Fostul militar în Armata Israelului a explicat că israelienii își vor oamenii înapoi, punctând că aducerea lor înapoi este posibilă prin negocieri.
Tocmai de aceea, David Maxim reamintește că guvernul are un pact cu poporul, fiind pus în fruntea țării ca să apere oamenii și să ia deciziile potrivite, în acest caz, salvarea vieților celor răpiți.
„Și dovada ultimă și cea ca care a întors a întors publicul israelian împotriva oricărui alt tip de hotărâre este aducerea celor șase cadavre ale unor ostatici, care cu două zile înainte erau încă în viață. Au reușit să supraviețuiască 11 luni de captivitate, ca să fie împușcați când armata era la mai puțin de un km de ei. Așa ceva este foarte, foarte greu de acceptat.
Nu contează părerea politică, originea, etnia sau gradul de religiozitate. Sunt oamenii noștri care trebuie întorși acasă. Ori guvernul are un pact cu poporul, guvernul este pus acolo ca să apere poporul. Nu este destul că au căzut lamentabil după 10 ani de stat la putere pe 7 octombrie, pentru că n-au reușit atunci să apere țara, acum să îndrepte greșeala făcută atunci prin aducerea o ostaticilor acasă.
Nici asta nu se întâmplă de 11 luni. Israelul își cere oamenii înapoi repede, mai ales cu cât această aducere a lor înapoi este posibilă prin negocieri. Ori, încăpățânarea asupra unor puncte tactice militare nu justifică nici măcar o zi de întârziere a aducerii lor acasă. Asta trebuia să se întâmple de mult”, a precizat David Maxim, fost militar în Armata Israelului.
Interlocutorul Gândul a mai precizat că se poate vorbi încă despre posibilitatea unui armistițiu Israel-Hamas, pentru recuperarea ostaticilor în viață din tunelurile din Gaza.
„Da, pentru că nu-i altă cale. Acest război în Gaza nu va continua la nesfârșit. Inexorabil se va întâmpla, va înceta cândva și atunci întrebarea care rămâne stă dacă atunci când se va întâmpla, ostraticii vor mai fi încă în viață. Ei trebuie întorși acasă. Un armisițiu, o încetare a focului, un schimb de ostici și eliberarea unor teroriști, care ulterior pot fi reprinși, astea se pot face.
Israelul are și tehnica și tehnologia și voința și capacitatea armată de a lovi Hamasul, chiar și după o încetare a focului, o încetare temporară a ostilităților. În orice ton am vorbi sau pe orice linie s-ar discuta, se poate continua după aceea. Ceea ce nu se poate face după este întoarcerea la viață a unor ostatici morți. Ori cifra ostaticilor aduși acasă în saci negri depășește capacitatea de acceptare a Israelului.
Ceva trebuie schimbat în optică. Întâi și întâi, aducerea oamenilor acasă și pe urmă continuarea distrugerii Hamasului. Nu metodele ne lipsesc și de aceea așteptăm această ultimă propunere pe care americanii urmează să o facă în următoarele ore zile. Ultima încercare la care toată lumea ar trebui să se alinieze. Vorbim aici, atât despre Israel, cât și despre Hamas. Toată lumea așteaptă cu foarte mare încordare să vadă care va fi atitudinea primului ministru și a guvernului față de această propunere.”
David Maxim a vorbit și despre greva din Israel, o cerință imediată a poporului, despre care interlocutorul Gândul susține că trebuie luată în seamă cât mai repede de guvern.
„Această paralizare a țării nu face altceva decât să arate guvernului care este cerința poporului. Este organizată, dacă vreți sau susținută de Uniunea Sindicatelor Naționale Israeliene – care nu au vocație de a suporta decizii politice – dar în cazul acesta sunt folosiți doar ca vector, pentru că cererea, de fapt, a acestei greve nu este de mărire a salariului sau de adăugare a unei zile de concediu, ci de eliberare a unor ostatici, ceea este un deziderat politic.
De aceea, Tribunalul Suprem este pus în fața unei mari încercări, pentru că pe de o parte poporul cere acest lucru, pe de altă parte nu sindicatele ar trebui să ocupe de așa ceva. Dar, în lipsa altor mijloace și asta se poate accepta. Această grevă nu vine din cerința sindicatelor pentru a obține un avantaj, ci din cererea publicului, a firmelor, a școlilor, a primăriilor de a-și expune, de a-și arăta punctul de vedere propriului lor guvern care trebuie să-i ia în seamă.”
Fostul militar în Armata Israelului a mai abordat un subiect extrem de important și anume sprijinul necondiționat al Americii pentru Statul Israel.
David Maxim susține că, oricine ar veni la Casa Albă, există un contract de ajutor, de suport reciproc este între Statele Unite și Israel, punctând că oamenii sunt trecători, dar țările rămân.
„Statele Unite au această responsabilitate asumată a sprijinirii Israelului. Și aici trebuie să înțelegem că vorbim de niște tratate între două națiuni, nelegate de niște nume temporare. Că va fi Joe Biden, că va fi Kamala Harris, că va fi Netanyahu sau altcineva, acest contract de ajutor, de suport reciproc este între Statele Unite și Israel. Oamenii sunt trecători, țările rămân și bineînțeles că orice președinte american este obligat în fața acestui tratat. Că o va face cu mai multă fervoare sau cu mai multă reținere, asta este deja un lucru personal.
Statele Unite au un interes extrem de a păstra Israelul protejat în Orientul Mijlociu, iar Israelul are același interes de a supraviețui în această zonă absolut ostilă. Relațiile sunt obligatorii și sprijinul este obligatoriu, de neimaginat fără. Deci, înțeleg presiunea americană, pentru că alegerile care vor urma vor fi influențate de situația în Orientul Mijlociu. Americanii au nevoie de liniște în Orientul Mijlociu pentru a se ocupa de de alegeri.
Dar asta nu-mi schimbă convingerea că orice și oricine ar fi în Casa Albă va continua să sprijine Israelul, așa cum s-a întâmplat de la fondarea statului și așa cum se va întâmpla probabil și de aici înainte. Sprijinul pe care americani îl dau Israelului este de netăgăduit, este evident pentru toată lumea și nu dau niciun semn de a se retrage. Dimpotrivă, câteodată avem senzația că israelienii ridică mâinile înaintea americanilor, care continuă să încerce să găsească metode și căi, ceea ce nu poate decât să ne facă să-i apreciem mai mult”, a conchis David Maxim.
Beniamin Netanyahu, care se confruntă cu apeluri tot mai mari pentru a pune capăt celor aproape 11 luni de război cu un acord pentru încetarea focului și eliberarea ostaticilor rămași, a declarat că Israelul nu se va odihni până când nu-i va prinde pe cei responsabili. „Oricine ucide ostatici – nu vrea o înțelegere”, a spus el. Oficiali Hamas au declarat că Israelul, în refuzul său de a semna un acord de încetare a focului, a fost de vină pentru moartea ostaticilor.
„Liderii Hamas vor plăti pentru aceste crime. Și vom continua să facem eforturi non-stop pentru a ajunge la un acord care să asigure eliberarea ostaticilor rămași”, a spus Biden, adăgând că este „încă optimist” cu privire la un acord de încetare a focului.
Negociatorul-șef al Hamas, Khalil Al-Hayya, a reafirmat că grupul nu va semna un acord dacă Israelul nu se retrage complet din Fâșia Gaza, inclusiv coridoarele Philadelphi și Netzarim, puncte care au blocat discuțiile până acum.
Preşedintele american Joe Biden se implică activ în discuțiile cu negociatorii americani care participă la discuţiile privind eliberarea ostaticilor reţinuţi de Hamas în Fâşia Gaza, după descoperirea de către armata israeliană a cadavrelor a şase ostatici, între care şi cel al unui cetăţean american, potrivit AFP.
Statele Unite, alături de Egipt şi Qatarul, care au rol de mediatori, depun eforturi de luni de zile pentru eliberarea ostaticilor israelieni în schimbul eliberării de prizonieri palestinieni şi pentru un acord de încetare a focului în Fâşia Gaza.
Un atac fără precedent lansat de Hamas în Israel pe 7 octombrie a condus la moartea a 1.205 de persoane, în principal civili.
Aproximativ 100 de experţi în drept internaţional au difuzat în presă o declaraţie în care afirmă că atacul mişcării islamiste palestiniene Hamas de la 7 octombrie în Israel, soldat cu 1.300 de morţi, ar putea constitui „o crimă de genocid”, potrivit dreptului penal internaţional.
”Teroriştii au masacrat 1.300 de persoane, la 7 octombrie, inclusiv femei şi copii, bătrâni şi aduşi tineri care petreceau în aer liber”, comentează semnatarii.
”Aceste acte contituie o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi în particular a dreptului internaţional penal”, apreciază ei, pentru că ”par să fi fost comise cu internţia de distruge, în întregime sau în parte, un grup naţional – israelienii – un obiectiv declarat în mod explicit de către Hamas.”