VIDEO | Dobândă majorată de două ori într-un an, credite mai scumpe. Analistul Petrișor Peiu: ”Măsurile BNR vin să suplinească lipsa de reforme din partea Guvernului”

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât recent majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an, de la 1,50 la sută pe an. Măsurile de scumpire a creditului din partea băncii centrale vin să suplinească lipsa de reforme din partea Guvernului, spune analistul Gândul Petrișor Peiu, care a realizat Top 5 evenimente economice ale săptămânii 5-12 noiembrie. 

În contextul celei mai mari rate a inflației de la intrarea României în Uniunea Europeană, la ultima ședință de politică monetară din anul 2021 Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședință pe 9 noiembrie 2021, a decis patru chestiuni majore:

1. majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an, de la 1,50 la sută pe an, începând cu data de 10 noiembrie 2021;
2. extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,75 puncte procentuale, de la ±0,50 puncte procentuale; astfel, din 10 noiembrie 2021, rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se majorează la 2,50 la sută pe an, de la 2 la sută pe an, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menține la 1 la sută pe an;
3. păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară;
4. menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

SOCIAL Se oferă bani în ziua de Crăciun? Superstiția aduncătoare de noroc pe care o respectă mulți români

06:00

ISTORIE Descoperirile, pierderile și evenimentele arheologice ale anului 2025: De la jefuirea coifului de la Coțofenești la deschiderea Marelui Muzeu Egiptean

06:00

Totodată, în ședință, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2021, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.

Fraza cheie din acest raport, preluată și în comunicatul BNR, este aceasta: „rata anuală a inflației este așteptată să-și prelungească trendul pronunțat crescător până spre mijlocul anului viitor, implicit să urce mai mult deasupra intervalului țintei și peste valorile previzionate anterior, în principal ca efect al majorărilor ample anticipate a fi consemnate de prețurile produselor energetice în trimestrele IV 2021 și I 2022”.

Cu alte cuvinte, BNR anticipează o creștere a inflației pentru următoarele 6 luni mult peste nivelul prognozat (de 6,5%) și a fost obligată să intervină pentru frânarea acestei creșteri de inflație. Și cum altfel putea s-o facă decât crescând dobânda de referință. Acest lucru se va propaga la nivelul băncilor comerciale și va genera o scumpire a creditului acordat populației și economiei.

Banii devin, așadar, mai scumpi și vor duce la temperarea consumului. O temperare a consumului poate, însă, aduce și o inhibare a creșterii economice. Deja – constată tot BNR – avem „o încetinire mai pronunțată a creșterii PIB non-agricultură în a doua parte a anului curent față de previziunile anterioare”.

Autoritatea monetară (BNR) ajunge, în acest fel, să arbitreze în economie pe fondul lipsei de activitate a autorității politice (Guvernul).

Adică măsurile de scumpire a creditului din partea băncii centrale vin să suplinească lipsa de reforme din partea Guvernului, care a evitat să reformeze sectoarele economice care au generat această inflație, în primul rând sectorul energetic, aflat în majoritate în proprietatea statului.