Europarlamentarul Corina Crețu a precizat că se împlinesc doi ani de la aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență pentru România (PNRR), instrument prin intermediul căruia Comisia Europeană a livrat deja peste nouă miliarde de euro pentru investiții care să asigure dezvoltarea țării noastre, prin sprijinirea nivelului de adaptare la situații de criză, în contextul recuperării după criza COVID-19 (prefinanțarea și primele două tranșe).
Fostul comisar european a precizat că, în calitate de raportor, a obținut sprijinul Parlamentului European pentru prelungirea termenelor de implementare a proiectelor din PNRR cu încă un an, până în decembrie 2026.
„Fiind un instrument de urgență, Comisia a propus termenul limită de cheltuire a sumelor să fie Decembrie 2025, însă în calitate de Raportor am obținut sprijinul Parlamentului European pentru prelungirea termenelor de implementare a proiectelor din PNRR cu încă un an, până în decembrie 2026.
Planul conține 171 de măsuri (64 de reforme și 107 investiții), structurate în jurul a șase piloni și a cincisprezece componente.
Prin abordarea vulnerabilităților și a deficiențelor structurale mai vechi care au rămas nesoluționate, se preconizează că planul va contribui la redresarea economică și socială și la dezvoltarea pe termen lung a țării. O atenție specială este acordată tranziției verzi, fiind prevăzute reforme emblematice privind eliminarea treptată a cărbunelui și decarbonizarea transportului rutier”, a europarlamentarul.
Corina Crețu a adăugat faptul că, în contextul crizei, generată de războiul din Ucraina, Comisia Europeană a flexibilizat condițiile impuse inițial.
„De asemenea, în privința tranziției digitale, măsurile care contribuie la obiectivele digitale reprezintă 20,5 % din alocarea financiară, depășindu-se astfel procentajul minim obligatoriu de 20 % prevăzut în Regulamentul privind Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Deși aprobarea acestui plan a fost un proces dificil pentru autoritățile de la București, criza adăugată, generată de Războiul din Ucraina, a dus la flexibilizarea condițiilor impuse inițial de Comisia Europeană, acest fapt reprezentând încă o dovadă a misiunii asumate a instituțiilor europene de a nu lăsa pe nimeni în urmă. Îmi exprim în continuare speranța ca România să reușească implementarea cât mai multor proiecte prin intermediul acestui mecanism, pentru binele tuturor cetățenilor țării noastre.”
Preşedintele PSD, premierul Marcel Ciolacu a declarat miercuri despre pensiile speciale că până la 1 noiembrie trebuie să avem tot procesul parlamentar închis, cu tot cu decizia CCR.
”Ultimele negocieri pe care le avem, mai sunt trei lucruri de negociat, sunt unde ne încadrăm cu calculul, ce luni se iau în calcul când se calculează pensia magistraţilor, Ştiţi foarte bine că a fost pe ultima lună. Vă aduceţi aminte că a fost un procuror general care a ieşit cu 120.000, că şi-a pus toate veniturile într-o singură lună?
Procuror general al României, să faci o şmecherile să îţi pui toate veniturile în ultima lună, să ieşi la pensie cu 120.000. Nu există măgărie mai mare pe care să poţi să o faci faţă de un popor întreg, după ce ai fost proxcuror, tu împărţeai dreptatea”, a spus Marcel Ciolacu la Digi24.ro.
Premierul a precizat că ”este această negociere, iar ultimul draft a fost trimis de Ministerul Justiţiei acum 48 de ore. ”Aşteptăm răspunsul Comisiei, unde este linia roşie unde ne putem încadra, să facem amendamentele şi să le trecem prin Parlament”, a arătat premierul Ciolacu.
„Toate aceste lucruri trebuie să se închidă până în 1 noiembrie. Din punctul meu de vedere (..) solicitările Comisiei sunt de bun simţ şi cred că pot fi respectate. Dacă dorim să rămână cu pensiile şi cei care nu sunt acum în sistem, poate nici nu s-au născut, dar ne gândim să ne ducem până în 2080, eu cred că e un pic cam mult. Eu cred că Comisia a fost corectă şi a venit cu nişte propuneri total de bun-simţ”, a explicat el.
”Noi, până la 1 noiembrie trebuie să avem tot procesul parlamentar închis, cu tot cu decizia CCR Suntem un pic presaţi de timp. Dacă nu închidem acest jalon,vom depune fără închiderea acestui jalon iar România va pierde 1,4 miliarde de euro”, a mai arătat Ciolacu.