În urma votului final dat de Parlamentul European, pe 09 iunie, raportorul principal al dosarului ”certificatul UE Covid-19”, europarlamentarul spaniol Juan Fernando LÓPEZ AGUILAR (S&D) și raportorul din umbră, eurodeputata olandeză, Sophia in ‘t Veld (Renew Europe), au vorbit, în exclusivitate pentru Gândul.RO, despre principalele rezultate privind armonizarea noului sistem și provocările gestionate în procesul de negociere.
Unul dintre subiectele de divergenţă a fost legat de solicitarea Parlamentului European privind suportarea costurilor testelor anti Covid-19 de către statele membre.
Astfel, raportorul principal, eurodeputatul Juan Fernando LÓPEZ AGUILAR (S&D/ Spania) a făcut precizări pentru GÂNDUL.RO despre categoriile de persoane cărora li se poate aplica testarea anti Covid-19 gratuită. „Acest fapt a făcut cea mai mare diferență între Parlamentul European și Consiliul UE”, spune eurodeputatul.
„Parlamentul European a făcut tot posibilul pentru a se asigura că respectivele certificate digitale Covid-19 sunt accesibile tuturor. Dar statele membre decid în Consiliu. Este o problemă politică. Am ajuns la un compromis, în care Comisia va sprijini statele membre cu 36 de milioane de euro pentru testarea antigen și cel puțin 100 de milioane de euro suplimentari vor fi alocați pentru a face accesibilă testarea RT-PCR.
Este un fapt că anumite categorii de persoane, precum tinerii și copiii, care nu sunt vaccinați și nu sunt prioritari pentru imunizare, pot fi testați gratuit. Este un fapt că unii oameni trebuie să aibă prioritate, spre exemplu, lucrătorii care sunt nevoiți să treacă granița zilnic, inclusiv studenții bursieri”.
Eurodeputata Sophia in ‘t Veld (Renew Europe/ Olanda), raportorul din umbră, a precizat că miniștrii din guvernele tuturor statelor membre au avut ultimul cuvânt de spus în privința testării gratuite a cetățenilor UE, deși Parlamentul European a făcut tot ce i-a stat în putință.
„În unele state membre este posibil, în altele nu. Consiliul a trebuit să cadă de acord asupra acestui lucru.
Noi, europarlamentarii, încercăm să vedem dacă putem obține alte fonduri. 100 de milioane de euro înseamnă în jur de 20 de milioane de teste anti Covid-19”.
În ceea ce privește decizia privind carantinarea în statele membre, normele de intrare se vor aplica diferit. Totuși, statele UE trebuie să justifice aceste restricții la Bruxelles pe criterii strict științifice. Măsurile trebuie notificate celorlalte state membre şi Comisiei Europene cu 48 de ore înainte, dacă este posibil. Publicul trebuie să fie informat cu 24 de ore înainte.
Mai mult, eurodeputata Sophia in ‘t Veld spune că ”poziția Consiliului a fost absolut arogantă”, instituţia UE invocând faptul că sănătatea publică ține de competența statelor membre. Eurodeputata mai spune că, în crize precum cea cauzată de coronavirus, competența în ceea ce privește sănătatea publică demonstrează că aceasta ar trebui să fie la nivel european.
„Am vrut să eliminăm acest pachet de măsuri suplimentare, dar statele membre tocmai au refuzat să aibă o lege obligatorie.
De zeci de ani, europenii nu vor ca UE să aibă competențe în acest domeniu. După apariția acestei crize cauzată de coronavirus , cetățenii au dorit ca UE să rezolve criza sănătății, care este la nivel național. Nu merge așa!
Atitudinea Consiliului a fost absolut arogantă. Și-a pus propriile puteri mai presus de cetățeni. Acest dosar arată foarte clar că avem nevoie de competența europeană în aceste domenii. Cetățenii UE vor cunoaște cauza!
Dacă oamenii se vor confrunta brusc, în timpul verii, cu impunerea unei carantine neașteptate sau cu cerințe de testare suplimentară, chiar credeți că vor gândi astfel: «Este bine pentru că, cel puțin, am protejat principiul subsidiarității?» Nu cred! Vor fi furioși!
Sper că va fi o lecție”.
Raportorul principal al dosarului, Juan Fernando LÓPEZ AGUILAR, a declarat că un element extrem de negociat cu Consiliul a fost competența guvernelor naționale de a impune restricții suplimentare, precum carantina. PE a reușit, pe de altă parte, să condiționeze statele UE.
„Articolul 10 din decizia adoptată reprezintă pretinsa competență națională a guvernelor de a impune restricții suplimentare, odată cu intrarea în vigoare a certificatului. PE nu a vrut ca acest lucru să se întâmple, ne-am angajat cu tărie să restabilim libera circulație și o zonă Schengen complet funcțională.
Am avut o luptă cu Consiliul pentru a limita, în conformitate cu legislația europeană, competența națională de a impune măsuri suplimentare. Am reușit” .
Președintele Comisiei LIBE, Juan Fernando Lopez Aguilar, a declarat că „statele UE sunt încurajate să se abțină de la a impune restricții suplimentare, cu excepția cazului în care sunt strict necesare și proporționale”.
Succesul Parlamentului European privind negocierea certificatului UE Covid-19 poate fi observat atât în ceea ce privește recunoașterea în toate statele membre, în scopul de a călători, cât și în respectarea acestuia de către tot mai multe țări UE.
Citește și: Vot final în Parlamentul European. Introducerea certificatului UE COVID-19 a fost aprobată de eurodeputați
Textul va trebui acum să fie adoptat oficial de Consiliu și publicat în Monitorul Oficial, pentru intrarea în vigoare și aplicarea imediată de la 1 iulie 2021.
Certificatul digital Covid-19 a primit aviz favorabil în Comisia Juridică din Senatul României pe 11 mai.