Înalta Curte de Casație și Justiție judecă pe 10 august 2021 un conflict negativ de competență care vizează mai multe plângeri de tergiversare a dosarului ”10 august” privind intervenția în forță a jandarmilor la mitingul diasporei din 2018 și reluarea urmăririi penale în cazul foștilor șefi ai Jandarmeriei.
UPDATE: Judecătorii instanței supreme au decis că Tribunalului București îi revine competența de a judeca plângerea de tergiversare a dosarului ”10 august”.
Pe 4 august 2020, Giorgiana Hosu, atunci procuror-șef DIICOT, a infirmat soluția de clasare a controversatului dosar ”10 august” și a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foștilor șefi din Jandarmerie, cerând instanței să confirme decizia pentru a relua urmărirea penală în cazul colonelului Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorului Laurenţiu Cazan, fost director general al Jandarmeriei Bucureşti, colonelului Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române, și comisarului şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat în MAI pentru relaţia cu prefecţii, pentru abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.
În ordonanța de redeschidere a anchetei, Giorgiana Hosu a susținut că procurorul Doru Stoica (ambii magistrați fiind în prezent pensionați – n.r.) – cel care a clasat acuzațiile la adresa șefilor Jandarmeriei, dar și partea privitoare la plângerea Jandarmeriei în legătură cu o posibilă legătură de stat – nu ar fi readministrat probele strânse de Parchetul Militar în dosarul „10 august” și nici nu ar fi reaudiat suspecții, victimele și martorii.
De partea cealaltă, procurorul Doru Stoica a explicat, ulterior, că nu a făcut nicio greșeală în instrumentarea cazului și că nu era nevoie să reaudieze, întrucât – conform unui principiu de drept – toate aceste demersuri procedurale fuseseră făcute înainte de declinarea dosarului la DIICOT de către procurorii Secției Parchetelor Militare.
Hosu mai arăta că șefii Jandarmeriei nu au dorit să dea declarații când au fost chemați la Parchetul Militar, însă ei ar fi trebuit citați la DIICOT, după preluarea dosarului de la procurorii militari.
În realitate, spun surse judiciare, foștii șefi ai Jandarmeriei Sebastian Cucoș și Ionuț Sindile au vrut să dea declarații, însă nu li s-a permis accesul la dosar, motiv pentru care aceștia au refuzat să facă acest demers ”în orb”.
Dosarul ”10 august” se află într-o situație extrem de bizară și nemaiîntâlnită, susțin surse judiciare din Parchetul General. Pe de o parte, există o decizie definitivă a Tribunalului București, prin care dosarul a rămas clasat definitiv, pe de altă parte, există, în aceeași cauză, o decizie a Curții de Apel, în urma plângerii făcute de o parte vătămată din dosar, prin care dosarul s-a redeschis, neținându-se cont de autoritatea de lucru judecat de la Tribunal.
În aceste condiții, la această oră, dosarul se află, în întregime, la Secția Parchetelor Militare, unde ancheta bate pasul pe loc. Mai multe părți vătămate au făcut plângere pentru tergiversarea dosarului, iar Tribunalul București și Curtea de Apel au decis că nu au competența materială să soluționeze cererea de tergiversare.
Drept urmare, acest conflict negativ de competență va fi soluționat de ICCJ pe 10 august 2021.
Foarte interesant, repartizarea așa-zis aleatorie a fost făcută în această zi cu rezonanță în denumirea acestui dosar, așa cum s-a întâmplat și la Curtea de Apel București, atunci când dosarul privind confirmarea redeschiderii a fost judecat în aceeași zi, de 10 august.
După rezolvarea conflictului negativ de competență între Curtea de Apel și Tribunalul București, dosarul va ajunge înapoi la Secția Parchetelor Militare, cel mai probabil în toamnă.
Dosarul „10 august”, deschis în 2018, după reprimarea violentă a protestului diasporei din Piața Victoriei, a fost clasat pe 26 iunie 2020 de procurorul de caz de la DIICOT, care a stabilit ca foștii șefi ai Jandameriei să fie scoși de sub urmărire penală.
După mai bine de o lună de la clasare, procurorul-șef al DIICOT a infirmat ordonanța și a cerut Curții de Apel București să confirme redeschiderea urmăririi penale în dosarul „10 august”.
Judecarea a început câteva luni mai târziu, pentru că dosarul s-a plimbat între Curtea de Apel și Tribunalul București, după ce judecătorii de la cele două instanțe și-au pasau de la unii la alții competența de soluționare a cauzei.
Pe 2 martie 2021, Tribunalul București a dispus clasarea dosarului privind intervenția în forță a jandarmilor la protestul diasporei din 10 august 2018. Judecătoarea Daria Isabela Miheț respingea astfel definitiv cererea de redeschidere a anchetei cu privier la modul în care a fost coordonată intervenția jandarmilor.
Rămâneau în investigație la procurorii militari fapte de purtare abuzivă.
Pe 16 aprilie, Curtea de Apel București a hotărât însă să redeschidă dosarul „10 august”, decizia fiind luată după ce Ioan Crăciuneanu, un protestatar gazat şi rănit la picior de o grenadă a jandarmilor, a cerut în instanţă anularea deciziei de neîncepere a urmăririi penale dispuse de procurorii DIICOT.
Important de menționat este că, în acest dosar, una dintre părțile vătămate este chiar Stelian Ion, ministrul Justiției, care s-a plâns că el, soția și copilul au fost în piață, până la ora 10 seara și au fost ”gazați”.