DNA a declanşat operaţiunea „Dosarul generalilor”, iar ancheta acestora pare să scoată la iveală cel mai mare „cutremur” din România, cu ițe încurcate, multe încrengături și implicaţii uriaşe în sistemul politico-economic. În plus, apar noi denunţuri în fiecare zi, iar tentaculele „caracatiţei” par să se întindă până la Parchetul European (EPPO), respectiv la oamenii fideli ai Laurei Codruţa Kovesi, fostă colaboratoare apropiată a lui Florian Coldea.
Exemplu concret, Constantin Irina, unul din copiii de suflet ai Codruței Kovesi, ar putea fi prins şi el în iţele anchetei. Jurnaliștii România Tv susțin că toată activitatea infracțională stă pe un butoi de tulbere – în care sunt prinşi procurori, oameni de afaceri şi rudele apropiate ale acestora, toate sub „bagheta” lui Coldea – iar procurorii pot descoperi averi incomensurabile şi proprietăţi ascunse în cele mai cosmopolite oraşe ale Europei.
Constantin Irina s-a făcut remarcat pe treptele DNA – atunci când a plâns, a făcut galerie și ar fi purtat buchete de flori în lacrimi și suferință – în momentul în care Laura Kovesi a fost obligată să renunţe la funcţie, fiind revocată de Klaus Iohannis.
Gesturile sale par să fi cântărit mult, deoarece Laura Codruța Kovesi i-a ales, atât pe procurorul Constantin Irina, cât și pe Jean Uncheșelu, să o însoțească la EPPO, pentru a-i fi alături în activitatea profesională.
După ce EPPO a clamat primul mare succes – vorbim despre punerea sub acuzare a afaceristului Hideg – jurnaliștii RTV susțin că acesta a fost și momentul în care a început „operaţiunea de atragere a ţintei în caruselul Coldea-Dumbravă, pentru maximizarea profitului.”
După ce EPPO a cerut, în primă instanţă, o pedeapsă de 10 ani cu executare pentru Cătălin Hideg, Constantin Irina, procuror EPPO, nu a făcut apel la condamnarea de 4 ani, astfe că, omul de afaceri ar fi fost nevoit să apeleze la „mila” aşa-zisei firme de consultanţă, pentru a primi protecţie în justiţie.
„Ei știau de la început, din prima clipă când am fost dus de Dan Tohaci cu foarte multe insistențe să mă prezinte acestor așa-ziși oameni care optimizau procesele din justiție, că eu nu am acești bani. Știau foarte bine că eu am fost până în 2020, luna aprilie, doi ani jumate în Emirate, unde am avut o afacere mare, de succes și 10 laboratoare de PCR, iar când am venit în România, probabil că ei știau acest lucru.
Le-am spus de la început că eu nu am bani în România și dacă vor să facem afaceri așa cum spuneau ei, eu trebuie să le plătesc banii din Abu Dhabi”, a mărturisit Cătălin Hideg.
Procurorul EPPO Constantin Irina este acuzat ca a primit la preţ subevaluat, aproape cadou, un apartament de la Abu Lail Akram, în anul 2019, situat în complexul For City North.
Cetățeanul Abu Lail Akram este patronul Complexulului Cortina Residence, construit prin intermediul Eden Capital, vehicolul de investiţii al lui Abu Lail Akram. Eden Capital Development are acum în dezvoltare peste 1.500 de apartamente doar în ansamblul Cortina North din Pipera și 210 apartamente în Cortina 126, potrivit informațiilor România Tv.
Presa a dezvăluit și faptul ca yachtul pe care Coldea se întâlnea cu diverși afaceriști la Monaco îi aparținea totlui Abu Lail Akram. Pe de altă parte, soţia lui Abu Lail Akram este şi asociata lui Bogdan Neidoni, într-una una din firmele de “investiții” din Franța.
Din declarația de avere completată în 2022, rezultă că în cursul anului 2021, Constantin Irina a încasat de la Direcția Națională Anticorupție un salariu anual de 63.762,42 de lei, alți 33.115,22 de lei pe an de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, iar de la Parchetul European a realizat venituri salariale în cuantum de 144.005,27 de lei pe an.
În total, 240.882,91 de lei pe an (20.073,6 lei pe lună), iar veniturile sale au crescut considerabil, conform declaraţiei depuse în 2023, care arată că veniturile lui au crescut considerabil, numai de la EPPO încasând salarii de aproape 60.000 de euro.
Bogdan Neidoni, considerat „săgeata” lui Florian Coldea, a fost lăsat liber momentan de DNA, dar este un personaj cheie în procesul Generalilor SRI. După audieri record, acesta nu a primit nicio măsură judiciară, astfel că practic poate oricând să plece din țară.
Prezența generalului Florian Coldea la Monte Carlo a stârnit controverse de-a lungul timpului, la fel și legăturile dintre acesta și misteriosul personaj, Bogdan Gabriel Neidoni.
Bogdan Neidoni și-a început cariera la stat în 2010 ca director general adjunct al Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine (CRPCIS), o instituţie subordonată guvernului Emil Boc.
Prima menţionare publică a unei presupuse relaţii dintre Florian Coldea şi Bogdan Neidoni a apărut în cartea scrisă de Cristian Rizea, fostul politician PSD condamnat pentru corupţie şi care a încercat să scape de închisoare prin fuga în Republica Moldova.
Despre Neidoni s-a speculat că ar fi fost coleg de cameră și de facultate cu Florian Coldea, și implicit, colegi la Institutul Național de Informații. În timp, de promovarea lui Florian Coldea a beneficiat și Bogdan Neidoni, propulsat în tot felul de funcții înalte, potrivit jurnaliștilor de investigații care au urmărit și au cercetat încrengăturile acestei spețe.
Reamintim că omul de afaceri Cătălin Hideg, cel care i-a denunţat pe Florian Coldea şi Dumitru Dumbravă, s-a prezentat miercuri la DNA, susţinând că a venit să depună telefoanele folosite la înregistrarea foştilor generali SRI. Surse judiciare au precizat pentru Gândul că DNA face percheziții informatice care vor fi finalizate în următoarele zece zile.
Fostul prim-adjunct al SRI Florian Coldea, fostul şef al Direcţiei juridice a SRI, generalul Dumitru Dumbravă, avocatul Doru Trăilă şi omul de afaceri Dan Tocaci sunt acuzaţi de trafic de influenţă, în dosarul în care au avut loc audieri începând de joia trecută, ca urmare a unui denunţ depus de omul de afaceri Cătălin Hideg.
Și Adrian Mititelu, patronul de la FCU Craiova, a mers luni dimineață la DNA, unde a depus denunțuri împotriva rețelei conduse de Florian Coldea.
Direcția Națională Anticorupție a anunțat, vineri, că a dispus începerea urmăririi penale în cazul generalilor Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, al avocatului Doru Trăilă, precum și al omului de afaceri Dan Tocaci. Cei patru au fost puși sub control judiciar pe cauțiune, pentru trafic de influență.
În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În perioada martie 2023 – aprilie 2024, trei dintre inculpați (cei doi oameni de afaceri și avocatul din cadrul Baroului București) ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) suma de 700.000 euro plus TVA, în schimbul căreia ar fi lăsat să se creadă că ar avea influență asupra unor magistrați din cadrul unor instanțe de judecată și că i-ar putea determina pe aceștia pronunțe hotărâri favorabile martorului într-un dosar penal în care acesta era judecat. După mai multe negocieri, suma care ar fi fost pretinsă de inculpați a fost diminuată la 600.000 euro plus TVA, fiind stabilit ca aceasta să fie remisă în trei tranșe egale.
În contextul menționat mai sus, în aceeași perioadă, martorul ar fi remis celor trei inculpați o plată parțială în sumă de aproximativ 100.000 euro.
În cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane juridice, cu privire la săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor”, precizează reprezentanții DNA.
Cei patru inculpați nu au voie să părăsească țara și nici să comunice între ei. Cauțiunea a fost stabilită la 500.000 de lei în cazul generalilor Coldea și Dumbravă, precum și al avocatului Doru Trăilă, în timp ce Dan Tocaci va trebui să depună 150.000 de lei.
„Pe timpul cât se află sub control judiciar, cei patru inculpați trebuie să respecte o serie de obligații, între care să nu părăsească teritoriul României și să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar.
Inculpaților li s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, măsura controlului judiciar pe cauțiune se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
De asemenea, inculpații vor depune o cauțiune în valoare de 500.000 lei (stabilită față de cei doi oameni de afaceri și avocatul din cadrul Baroului București), respectiv 150.000 lei (cu privire la cel de-al patrulea inculpat), care vor fi consemnate pe numele lor, la dispoziția Direcției Naționale Anticorupție, sau prin constituirea unor garanții reale, mobiliare ori imobiliare, în limita acelorași sume de bani, în favoarea Direcției Naționale Anticorupție.
Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile penale, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală”, au mai transmis procurorii.
CITEȘTE ȘI: