UPDATE | Dosarul Pantelimon. Cele două doctorițe acuzate de omor calificat au fost ELIBERATE. Curtea de Apel le-a acceptat cererea

Curtea de Apel București judecă marți contestația doctorițelor Maria Miron, poreclită de colegi „Doamna cu coasa”, și Mirela Păiuș, de la Secția ATI a Spitalului Clinic de Urgență ”Sfântul Pantelimon”, la decizia de arestare preventivă din 8 august. Acestea cer judecătorilor să fie cercetate, în dosarul în care sunt acuzate de omor calificat, sub control judiciar sau în arest la domiciliu.

UPDATE ora 17.00 – Maria Miron și Mirela Păiuș scapă de orice măsură preventivă

Cele două doctorițe de la Secţia ATI a Spitalului ”Sf. Pantelimon”, acuzate de omor calificat cu premeditare după moartea unui pacient, au fost eliberate din arest. Curtea de Apel Bucureşti le-a admis marţi contestaţia la măsura plasării lor în arest preventiv și, mai mult, a respins orice formă de măsura preventivă. Decizia este definitivă.

În baza art. 204 Cpp admite contestațiile formulate de către inculpate împotriva încheierii Tribunalului Bucuresti din 8 august 2024. Desființează încheierea atacată și rejudecand în fond decide: în baza art. 227 alin. 1 Cpp respinge ca neîntemeiată propunerea de luare a măsurii arestării preventive. Dispune punerea de îndată în libertate a contestatoarelor inculpate daca nu sunt retinute in alte cauză. Definitiva.

EXTERNE Consiliul European: Războiul din Ucraina, migrația și politica externă, pe masa liderilor UE/ Zelenski, invitat la Bruxelles pentru discuții decisive

07:45

ACTUALITATE Incendiu la Spitalul Colentina. 8 pacienți au fost evacuați

07:35

• Procurorii Parchetului Tribunalului București susțin că lăsarea în libertate a celor două doctorițe ar reprezenta ”un real pericol pentru ordinea publică” și ar prezenta „riscul influențării anchetei”.
• Avocații celor două doctorițe cer înlocuirea arestării preventive cu măsura controlului judiciar sau cu arestul la domiciliu, în condițiile în care acestea au arătat, din aprilie, când a început ancheta în cazul morților suspecte de la Spitalul ”Sfântul Pantelimon”, că nu au urmărit să fugă, și-au continuat activitatea în același colectiv și nu au încercat să influenţeze vreo declaraţie.

UPDATE ora 11:10: Intanța a încheiat judecata în cazul cererii celor două doctorițe de la Spitalul ”Sfântul Pantelimon”, acuzate de omor calificat, de ridicare a arestului preventiv și înlocuire cu o altă măsură preventivă. Judecătorii urmează să decidă dacă mențin arestarea preventivă în cazul Mariei Miron și a Mirelei Păiuș sau admit cererile lor și dispun măsura controlului judiciar sau plasarea în arest la domiciliu. 

La finalul judecării cererilor, doctorițele Maria Miron și Mirela Păiuș au fost duse înapoi în Arestul Poliției Capitalei, unde vor aștepta decizia finală a judecătorilor.  

UPDATE ora 08:50: Doctorițele Maria Miron și Mirela Păiuș au fost aduse, încătușate, din Arestul Poliției Capitalei la Curtea de Apel București, care va judeca, marți, apelul făcut de ele în cazul arestării preventive.

Dosarul Pantelimon se complică pe zi ce trece, aruncând în aer lumea medicală din România. Dincolo de taberele pro și contra doctorițelor arestate versus cele care susțin anchetatorilor, cazul de la Spitalul Sfântul Pantelimon deschide „Cutia Pandorei” în ceea ce privește hibele din sistemul medical românesc.

Cum se pronunțau cele două doctorițe asupra „vieții și morții pacienților”

Dosarul în care Maria Miron și Mirela Păiuș sunt acuzate de omor calificat a fost deschis în urma unui denunț făcut în 11 aprilie 2024, la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, de Camelia Stămătoiu, director de îngrijiri la Spitalul Clinic de Urgență ”Sfântul Pantelimon”. Aceasta reclama că, în perioada 4-6 aprilie 2024, în Secția ATI a spitalului au decedat circa 20 de pacienți, ”motivul fiind scăderea cu intenție a substanței noradrenalină de pe injectomat de către medici și în unele cazuri înlocuirea acesteia cu ser fiziologic”.

Maria Alexandra Miron și Mirela Păiuș, medici ATI la Spitalul ”Sfântul Pantelimon”, au fost reținute în 7 august și arestate preventiv o zi mai târziu, în urma deciziei Tribunalului București. Decizie care nu este definitivă și a fost contestată de cele două doctorițe la Curtea de Apel București.

Avocații au încercat să convingă instanța, în 8 august, că nu se impune arestarea preventivă a celor două doctorițe și că poate fi luată o altă măsură preventivă în cazul lor, cum ar fi controlul judiciar sau arestul la domiciliu, pentru că din aprilie, când a început ancheta, nu au încercat să fugă sau să influențeze martorii, majoritatea asistente din Secția ATI în care lucrează, dar judecătorul a fost de altă părere.

”Nu au plecat, nu au fugit, sunt cele mai interesate să se lămurească acest dosar, având în vedere că sunt acuzate de săvârşirea infracţiunii de omor calificat, infracţiune cu limite de pedeapsă greu de imaginat pentru orice persoană şi nu are nimeni interesul să se sustragă de la o asemenea acuzaţie sau să împiedice ancheta în acest caz. (…)

Cele două inculpate nu sunt infractori de drept comun, sunt medici care lucrează în condiţii de stres, sunt medici care iau decizii, sunt medici care răspund de viaţa a zeci de persoane pe fiecare tură, sunt medici care şi-au făcut profesia aşa cum au învăţat şi aşa cum au considerat de cuviinţă în fiecare caz în parte şi faptul că suntem în prezenţa unei culpe medicale, că s-a greşit o reducere a unei doze sau nu s-a greşit, aceste chestiuni pot face obiectul unei anchete penale în acest caz”, a spus avocatul Mariei Miron, la judecarea propunerii de arestare, de la Tribunalul București.

Judecătorul care a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a celor doi medici a prezentat în motivarea deciziei detalii privind felul în care doctorițele se pronunțau asupra vieții pacienților în stare gravă pe care îi aveau în grijă.

Procurorii susțin că cele două doctorițe au provocat moartea unui pacient în vârstă de 54 ani, internat în stare gravă la Secția ATI, prin scăderea dozei de noradrenalină, fapt ce a condus la instalarea stopului cardio-respirator, urmat de decesul pacientului.

Saloanele „morții”, pacienți ”de lăsat”, ”dispreț” față de viața oamenilor aflați în stare critică sunt unele dintre acuzațiile din dosar care i-au determinat pe procurori să le rețină pe cele două doctorițe de la Spitalul ”Sfântul Pantelimon” și apoi au convins judecătorul de la Tribunalul București să admită cererea de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Reținerea celor două doctoriţe, o premieră pentru medicina românească

Până acum, alți medici implicați în cazuri de malpraxis au fost acuzați în cel mai rău caz de ucidere din culpă.

În cazul celor două doctorițe de la Spitalul ”Sfântul Pantelimon”, anchetatorii vorbesc de circumstanțe agravante și acuză că acestea „au profitat de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorată vârstei, stării de sănătate, infirmităţii sau altor cauze”.

Medicii Maria Alexandra Miron şi Mirela Păiuș ”au acționat cu intenția directă de a suprima viața victimei Militaru Marian” și au arătat ”un profund dispreț al inculpatelor față de viața persoanelor prin ignorarea tuturor dispozițiile legale care reglementează exercitarea profesiei lor, dar și a jurământului depus la terminarea facultății de medicină”, au argumentat procurorii cererea de arestare preventivă.

În virtutea acestor fapte – probate cu declarații de martor, cu fotografii și cu date preluate de la aparatele din Secția ATI, dar și cu interceptări -, cele două doctorițe de la Spitalul ”Sfântul Pantelimon” au fost acuzate de cea mai gravă infracțiune contra vieții, cea de omor calificat și, respectiv, tentativă la omor calificat, o premieră în sistemul medical românesc.

Cele două doctorițe de la Spitalul ”Sfântul Pantelimon” au arătat ”un profund dispreț față de viața persoanelor”

Judecătorul de la Tribunalul București care a decis arestarea preventivă a celor două doctorițe a avut în vedere ”natura şi importanţa deosebită a valorilor sociale lezate prin săvârşirea infracţiunii”, dar și modul şi circumstanţele de comitere a acestora.

Modul și circumstanțele de comitere a faptelor conduc la concluzia unui profund dispreț al inculpatelor față de viața persoanelor prin ignorarea tuturor dispozițiile legale care reglementează exercitarea profesiei lor, dar și a jurământului depus la terminarea facultății de medicină, despre care și apărarea a făcut vorbire”, arată judecătorul de la Tribunalul București care a decis arestarea preventivă.

Judecătorul a apreciat că măsura arestării preventive este necesară în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, este proporţională cu gravitatea acuzațiilor aduse inculpatelor şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia”.

Referitor la buna desfășurare a procesului penal, judecătorul mai notează faptul că, la momentul efectuării percheziţiei domiciliare la locuinţa medicului Maria Miron a fost descoperit un prospect al substanţei noradrenalină – intitulat „Noradrenalină tartrat Hypericum 2mg/ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă” -, precum şi două înscrisuri olografe în care erau menţionaţi o mare parte din pacienţii decedaţi în perioada de început a lunii aprilie, perioadă care a stat la baza sesizării făcute la Parchet privind morțile suspecte din Secția ATI a Spitalului ”Sfântul Pantelimon”.

„Cu privire la aceste înscrisuri, inculpata a precizat că îi aparţin şi că au fost întocmite de ea (aspect consemnat în procesul verbal de percheziţie domiciliară). În aceste înscrisuri olografe mai apare menţiunea: «Ce facem cu resuscitările?! Nu am fost anunţate? Nu ne-am scandalizat/nu am investigat fiind pac. terminali, cu cauză irev. a SC (n.r-  stopului cardiac)»”, a menționat judecătorul în motivare, preluând informațiile din anchetă.

Procurorii au reușit să îl convingă pe judecător că aceste demersuri ale medicului Maria Miron au urmărit să îngreuneze desfășurarea urmăririi penale prin ștergerea probelor și că măsura arestării preventive este singura care ”are aptitudinea la acest moment de a asigura buna desfășurare a procesului penal.

Fără echivoc, infracţiunea de genul celei reţinute în sarcina inculpatelor afectează echilibrul social şi produc o stare de indignare, iar existenţa pericolului concret, din acest punct de vedere, rezultă din ansamblul probator administrat în cauză privind perseverenţa şi determinarea infracţională a acestora”, a mai notat judecătorul în motivare.

„Atitudinea inumană a inculpatelor, lipsa de respect față de valorile morale ale societății”

Judecătorul a apreciat că astfel de fapte, neurmate de o ripostă fermă a societăţii, ar întreţine climatul infracţional şi ar crea inculpatelor impresia că pot persista în sfidarea legii, fără a suporta consecinţe.

„Trebuie avut în vedere faptul că victima, dar și familia acestuia au lăsat lucru cel mai de preț, valoarea socială supremă, viața lui Militaru Marian, în vârstă de 54 de ani, în mâna inculpatelor, în speranța că acestea îl vor salva, însă Miron Maria Alexandra și Păiuș Mirela au decis, arbitrar, că nu este cazul ca acesta să mai fie ținut în viață întrucât ocupa un pat din Secția ATI.

Atitudinea inumană a inculpatelor, lipsa de respect față de valorile morale ale societății, precum și curajul infracțional arătat de acestea impun luarea unei măsuri ferme, categorice, care să aibă ca efect, în principal, conștientizarea riscului la care se expune dacă comite astfel de fapte. Din aceste considerente, apreciem că rezultă fără dubiu caracterul insuficient al altor măsuri.

Apreciem că dispunerea măsurii arestării preventive faţă de inculpate se justifică nu numai pentru valorificarea exemplarităţii în cadrul prevenţiunii generale, dar ar conduce şi la reeducarea acestuia, nefiind o povară excesivă, faţă de gravitatea faptei imputate. Măsura arestării preventive este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, în condițiile în care apărările inculpatelor trebuie verificate, investigațiile trebuie continuate în vederea stabilirii tuturor împrejurărilor cauzei, iar lăsarea acestora în libertate ar putea periclita ancheta prin influențarea administrării probatoriului în cauză”, potrivit concluziilor judecătorului care în 8 august a dispus arestarea preventivă a medicilor Maria Miron și Mirela Păiuș.

„Saloane dedicate în care punea pacienții în stare gravă care urmau sau trebuiau să moară”

Procurorii au mai arătat că medicul Maria Miron fusese poreclită de unele colege din Secția ATI ”doamna cu coasa”, iar aceasta ar fi avut chiar saloane dedicate în care punea pacienții care ”urmau sau trebuiau să moară”.

„În cadrul Secţiei ATI de la Spitalul Sf. Pantelimon, aproape inuman, exista o expresie – «pacient de lăsat», care însemna de lăsat să moară, iar inculpatele foloseau această expresie ca şi cum ar fi fost ceva uzual.

Solicită a se mai avea în vedere că în ceea ce o priveşte pe inculpata Miron, porecla acesteia în cadrul secţiei de ATI era „doamna cu coasa”, când trecea pe acolo, mureau pacienţi.

În plus, din declarația martorei Grigore Elena Nicoleta rezultă că Miron Maria avea saloane dedicate în care punea pacienții în stare gravă care urmau sau trebuiau să moară, respectiv saloanele 3, 6 sau 7. Pentru a ascunde față de familiile pacienților scăderea dozelor de noradrenalină, inculpata Miron Maria Alexandra revenea în saloanele pacienților și creștea dozele înainte de vizitele făcute de membrii de familie, iar după vizite le reducea, așa cum rezultă din declarația martorei Grigore Elena Nicoleta. (…)

Fără echivoc, infracţiunea de genul celei reţinute în sarcina inculpatelor afectează echilibrul social şi produc o stare de indignare, iar existenţa pericolului concret, din acest punct de vedere, rezultă din ansamblul probator administrat în cauză privind perseverenţa şi determinarea infracţională a acestora”, se mai arată în motivare.

Judecătorul mai punctează în motivare, preluând din ancheta procurorilor, că la percheziţia făcută în locuința medicului Maria Miron, s-a găsit ”o foaie în care avea diverse notiţe printre care una era ştergerea conversaţiilor din WhatsApp, nici un mesaj, nici un apel de la asistentă în data de 04.04.2024”.

Totodată, Maria Miron avea acasă mai multe hârtii pe care trecuse numele pacienților decedați în perioada investigată, dar și numele asistenților care au lucrat atunci la Terapie Intensivă. Pe hârtiile respective era făcută și mențiunea „curățenie în telefon”.

Procurorii au apreciat că acestea, împreună cu alte probe din dosar, sunt o dovadă în plus a faptului că ”inculpatele erau conştiente de ceea ce fac, au făcut lucrurile cu intenţie, se cunoşteau a fi vinovate şi au comis fapta cu bună ştiinţă”.

Decesele suspecte ale altor cinci pacienţi, reclamate la Parchet înainte de reținerea celor două doctorițe

Cinci dosare de moarte suspectă au fost deschise, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, anterior sesizării privind decesele care ar fi fost cauzate de scăderea dozelor de noradrenalină din Secţia ATI a Spitalului ”Sfântul Pantelimon”.

După reținerea și arestarea medicilor Maria Miron și Mirela Păiuș, procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti au anunțat că, „de-a lungul timpului”, au primit mai multe sesizări privind decese suspecte ale unor pacienţi internaţi la mai multe unităţi sanitare din Capitală, inclusiv la Spitalul ”Sfântul Pantelimon”.

Cinci dosare de moarte suspectă au fost deschise recent, iar autopsiile în cazul acestora au fost dispuse înainte să apară sesizarea privind cele 20 de decese vizate de ancheta în cazul Spitalului ”Sfântul Pantelimon”.

CITEȘTE ȘI:

STENOGRAME: Discuție halucinantă între „Doamna cu coasa” de la „Sf. Pantelimon” și iubitul ei: „Tre’ să-l lași pe Cel de Sus să decidă”  

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele

Autor

Oana Zvobodă

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde ... vezi toate articolele