UPDATE: Dosarul Revoluției reîncepe vineri, la Curtea Supremă / ICCJ anunță, peste două săptămâni, dacă este competentă să judece cazul

Vineri, 27 ianuarie, are loc, la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), primul termen din noul Dosar al Revoluției din 1989, cel de-al treilea, în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus sunt acuzați de crime împotriva umanității.

UPDATE: ICCJ anunță, peste două săptămâni, dacă este competentă să judece cazul 

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) au pus în discuție, vineri, propria competență în privința judecării Dosarului Revoluției din 1989, spun avocații victimelor din acest caz.

Este pentru prima dată, de la momentul în care dosarul a ajuns pe masa ICCJ, în urmă cu trei ani, când se ridică o astfel excepție.

Practic, judecătorii invocă faptul că ICCJ nu mai are competența de a judeca faptele de la Revoluția din 1989 din moment ce Ion Iliescu nu mai este acuzat de înaltă trădare, ci doar de crime împotriva umanității.

Curtea Supremă a rămas în pronunțare și va anunța pe 10 februarie dacă dosarul va rămâne la un complet de la ICCJ sau dacă va fi trimis la o altă instanță.

ȘTIRE INIȚIALĂ

În cadrul înfățișării de vineri, cei trei au fost citați alături de peste 2.000 de părți vătămate în perioada 22-31 decembrie 1989.

Potrivit rechizitoriului, în acest dosar, fostul președinte Ion Iliescu este acuzat că ar fi indus în eroare opinia publică prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate, cu consecința amplificării psihozei generalizate a terorismului, în perioada 22-30 decembrie 1989.

Procurorii militari spun că faptele acestuia ar fi generat o stare de pericol iminent și grav pentru populația civilă.

Alături de Ion Iliescu sunt trimiși în judecată și fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu și generalul (rtr.) Iosif Rus, fost șef al Aviației Militare.

Care sunt acuzațiile din dosar

Iniţial, dosarul a fost trimis la instanţă în aprilie 2019, însă Instanţa supremă l-a restituit la Parchetul Militar pentru remedierea mai multor probleme din rechizitoriu.

„Inculpatul Ion Iliescu, în calitate de şef de stat şi de guvern, preşedinte al CFSN şi al Consiliului Militar Superior, cu intenţie, urmărind obținerea legitimității populare, menținerea și consolidarea puterii politice deținute începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16.00, a indus în eroare opinia publică în mod constant, repetat, sistematic, prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN.

Aceste fapte au avut drept consecințe generarea și amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat și astfel, în intervalul 22-30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari.

Aceleași fapte ale inculpatului Ion Iliescu au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989, o stare de pericol iminent și grav pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile, de pe întregul teritoriu al României”, informează Ministerul Public.

Inculpatul Gelu Voican Voiculescu, în calitate de factor decizional politico-militar al CFSN (organism care și-a subordonat Consiliul Militar Superior), cu intenţie, urmărind menținerea și consolidarea puterii politice obținute, dar și legitimarea în fața opiniei publice,  începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16.00, a indus în eroare opinia publică în mod sistematic prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22 – 30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN.

Aceste conduite au avut drept consecințe generarea și amplificarea unei psihoze generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat și astfel, în intervalul 22 decembrie, orele 16.00 -30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari.

Totodată, aceleași fapte ale inculpatului Gelu Voican Voiculescu au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989 o stare de pericol iminent și grav pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei  civile, de pe întregul teritoriu al României.

Inculpatul general (rtr) Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, cu intenţie, în intervalul 22 decembrie, orele 16.00 – 30 decembrie 1989, a exercitat prin ordinele sale militare, date în mod sistematic, operațiunea de inducere în eroare a opiniei publice.

Aceste conduite au avut drept consecințe întreținerea și amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat și astfel au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari.

Totodată, aceleași fapte ale inculpatului Iosif Rus au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989 o stare de pericol iminent și grav pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei  civile, de pe întregul teritoriu al României”, informează Ministerul Public într-un comunicat.

Rechizitoriul din Procesul Revoluției a fost refăcut, iar procurorii Secției Parchetelor Militare (SPM) i-au trimis din nou în judecată pe cei trei, după restituirea dosarului la Parchet, pe 10 noiembrie 2021, pentru remedierea unor nereguli.

Gabriela Scutea, procurorul general al României, anunța recent că va solicita judecătorilor instanței supreme să fie accelerată judecata acestui dosar prin acordarea unor termene mai scurte.

„De la Ana la Caiafa”. Dosarul Revoluției, trei decenii pe rolul parchetelor

Gândul prezintă traseul parcurs de Dosarul Revoluției din anii ’90 și până la trimiterea în judecată:

• În anul 1997, odată cu venirea la putere a Convenţiei Democrate, au fost deschise trei mari dosare cu privire la Revoluţie: Dosarul „Timişoara” (în care au fost condamnaţi, mult mai târziu, generalii Stănculescu şi Chiţac), Dosarul „Cluj” şi Dosarul „Sibiu”.
• În 2004, Asociaţia „21 Decembrie 1989” a formulat o plângere pentru fapte imprescriptibile, precum genocidul. Procurorul militar Dan Voinea a reluat cercetările inclusiv împotriva lui Ion Iliescu, pe atunci preşedinte, la al treilea mandat.
• În 2007, la plângerea formulate de Asociaţia „21 Decembrie 1989” au fost conexate toate dosarele victimelor Revoluţiei din teritoriu, peste 8.000 de cauze. ”Cercetările erau destul de avansate: erau peste 40 de criminali puşi sub urmărire. Şi atunci a venit Curtea Constituțională şi a dat o decizie prin care a spus: dosarele în care sunt implicaţi militari şi civili nu mai sunt instrumentate de Secţia Parchetelor Militare, ci sunt trimise la Secţia Civilă. În acel moment, generalul Voinea a pus pixul jos şi nu a mai avut dreptul să lucreze în acest dosar”, își amintește Doru Mărieş.
• În 2009, urmare a schimbării competenţei de instrumentare a dosarului, Ion Iliescu şi alţi membri de frunte ai Frontului Salvării Naționale au fost scoşi de sub urmărire penală.
• ”Şi atunci, eu am intrat în greva foamei, am deschis acţiunea la CEDO, am luat dosarele şi le-am trimis (n.red. – la Strasbourg) ca să probăm marele număr de victime. În 2010, domnul Boc – ne place, nu ne place – împreună cu Traian Băsescu au desecretizat toate jurnalele de luptă ale Armatei şi în acest fel am obţinut proba crimei”, declara Doru Mărieş.
• În 2015, pe rolul CEDO s-au judecat în paralel Dosarul „Revoluţiei” şi cel al „Mineriadei din 13-15 iunie 1990”, iar Curtea a ajuns la concluzia că ele vizează crime împotriva umanităţii pe care statul român trebuie să le elucideze şi să îi tragă la răspundere pe cei vinovaţi.
• Urmarea imediată a deciziei CEDO a fost că Dosarul „Revoluţiei” a fost închis, iar cel al „Mineriadei” a fost deschis, în 2015, pe vremea procurorului general Tiberiu Niţu. Abia în perioada de interimat a lui Bogdan Licu s-a redeschis şi Dosarul „Revoluţiei” pentru faptele ulterioare datei de 22 decembrie 1989, vizaţi fiind Ion Iliescu şi oamenii lui din FSN, iar cercetările au fost continuate de procurori în mandatul procurorului general Augustin Lazăr.
• În primăvara anului 2019, cu puțin timp înainte să își încheie mandatul de procuror general, Augustin Lazăr anunța trimiterea în judecată a Dosarului Revoluției.
• În octombrie 2020, Curtea Supremă a exclus mai multe probe depuse de Parchetul Militar la dosar, printre care rapoartele întocmite de SRI și de Comisia parlamentară de anchetă a revoluției care a funcționat în anii 90. Instanța supremă a identificat mai multe probleme de legalitate în investigația procurorilor militari:

– Actele intitulate ”declaraţii”, care conţin relatările făcute de Gelu Voican Voiculescu şi Ion Iliescu în faţa Comisiei senatoriale;
– Rapoartele întocmite de Comisia senatorială privind evenimentele din decembrie 1989 şi documentele ce au stat la baza întocmirii acestora;
– Sinteza aspectelor ce rezultă din analizele efectuate de Parchetul Militar în perioada 1990-1994 în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989;
– Punctul de vedere preliminar al SRI privind evenimentele din decembrie 1989;
– Documentarul privind Marele Stat Major din cadrul MApN;
– ”Cartea revoluţiei române. Decembrie 1989” – scrisă de Sergiu Nicolaescu;
– documentele de arhivă ale Statului Major General privind evenimentele din decembrie 1989 cu referire la acţiunile întreprinse de Direcţia de Cercetare a Armatei pentru perioada 17-31 decembrie 1989.

• Pe 21 mai 2021, judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis restituirea dosarului la Secția Parchetelor Militare (SPM).