Dosarul Roșia Montană, depus la UNESCO prin Ministerul Culturii, ”elemente de ilegalitate și afirmații false” (SURSE)

Site-ul stiripesurse.ro a publicat dosarul de nominalizare al Roșiei Montane în UNESCO, ținut ”la secret” până acum de Ministerul Culturii. GÂNDUL.RO a verificat, prin mai multe surse, modul în care a fost întocmit acest dosar, acestea dezvăluind că acest controversat dosar conține numeroase ”elemente de ilegalitate și afirmații false”, care induc în eroare Comitetul UNESCO.

Dosarul depus la UNESCO – care va fi analizat pe data de 25 iulie – nu menționează, însă, că partea cea mai mare a sitului propus spre clasare este deja descărcat de sarcină arheologică prin certificatele emise de Ministerul Culturii.

Potrivit documentelor din procesul de la Washington consultate de stiripesurse.ro, Ministerul Culturii a emis 11 Certificate de descărcare arheologică acoperind 90% din suprafața din Roșia Montană.

În schimb, dosarul – elaborat în anul 2016 de Ministerul Culturii, Institutul Național al Patrimoniului și depus la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO în ianuarie 2017 – nu menționează niciunul cele 11 certificate de descărcare de sarcină arheologică emise de Ministerul Culturii, certificate valabile care anulează regimul de protecție anterior al acestor zone. ”Aceste foste situri arheologice au fost descărcate de sarcină arheologică și nu mai pot fi propuse pentru clasare UNESCO, fiind lipsite de valoare arheologică și istorică”, dezvăluie sursele GÂNDUL.RO.

Potrivit Art. 5 din OG 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic, Certificatul de descărcare de sarcină arheologică anulează regimul de sit arheologic și redă terenul activităților umane curente. Mai mult, prin art. 21 (2) din Legea 422/2001, ”emiterea unui certificat de descărcare arheologică duce și la anularea statutului de monument istoric, printr-o procedură declanșată din oficiu”.

Dosarul ”Roșia Montană” omite Hotărârea definitivă și irevocabilă a Tribunalului Buzău din decembrie 2020, care descarcă de sarcina arheologică Masivul Cârnic

Un alt aspect omis din dosarul UNESCO este Hotărarea Tribunalului Buzău care – în mod definitiv și irevocabil -, pe data de 20 decembrie 2020, a declarat Certificatul de Descărcare Arheologică a masivului Cârnic ca fiind legat și valabil.

În acest mod, Tribunalul Buzău atestă faptul că masivul Cârnic, parte vitală a dosarului UNESCO, nu mai este nici sit arheologic și (de facto) nici monument istoric.

Deși acest lucru schimbă regimul juridic al zonei Roșia Montană propuse spre listare UNESCO – Hotărârea Tribunalului nu este parte a dosarului UNESCO și nici nu a fost comunicată către UNESCO.

NOTĂ – Extras de pe portalul Tribunalului Buzău referitor la respingerea cererii de anulare a Certificatului Cârnic, pronunțată în dosarul 8243/117/2011

Dosarul ”Roșia Montană” prezintă situri arheologice de suprafață care nu mai există fizic

Potrivit surselor GÂNDUL.RO, dosarul ”Roșia Montană” prezintă zone care, de fapt, nu mai sunt situri arheologice de suprafață, și asta pentru că ”toate artefactele descoperite au fost ridicate și mutate în depozite arheologice și muzee, nemaiexistând în teren”.

Cu toate acestea, ”pentru a se crea falsa impresie că acestea încă există, în dosar sunt menționate ca existente și sunt folosite fotografii de arhivă, din perioada cercetărilor arheologice când siturile erau decopertate”, declară sursele noastre.

Dosarul ”Roșia Montană” prezintă situri arheologice de subteran care sunt în mare parte distruse iremediabil sau inaccesibile

Un alt exemplu este și menționarea Masivului Cetate ca sit arheologic, cu toate că exploatarea de stat în carieră deschisă a provocat distrugerea iremediabilă a complexului de galerii care este prezentat în dosarul UNESCO ca sit arheologic de importanță deosebită.

Potrivit surselor noastre, ”majoritatea galeriilor miniere cercetate și descărcate de sarcină arheologică nu mai sunt accesibile și nu mai pot fi salvate”.

În plus, dosarul depus la UNESCO ilustrează zona de subteran ”cu fotografii vechi fără legătură cu situația din prezent, în scopul creării unei false impresii asupra valorii sitului”.

Dosarul UNESCO prezintă galeriile romane din Roșia Montană ca fiind unice. Există cel puțin alte 20 zone din România care conțin galerii romane similare

GÂNDUL.RO a identificat un articol de specialitate care indică alte cel puțin 20 de situri – Ruda Brad, Bucium — zona Vulcoi Corabia şi zona Haneş Almaşu Mare – cu caracteristici complexe și similare celui de la Roșia Montană.

Articolul a fost publicat în revista Cercetări Arheologice de Paul Damian și Corina Borș, responsabili ai cercetării arheologice de la Roșia Montană.

În astfel de condiții, argumentul că galeriile romane sunt unice, susținut inclusiv – în mod public – de Dan Barna, este fals, au mai declarat sursele GÂNDUL.RO.