Doxing, un fenomen dăunător în social media. Una din şase persoane a fost victima aplicaţiilor online de dating

Publicat: 19 07. 2021, 21:18
Actualizat: 19 07. 2021, 22:20

Aplicațiile online de dating fac victime în rândul utilizatorilor. Potrivit unui studiu, una din şase persoane care au folosit aplicaţiile online de dating a fost victima fenomenului de publicare a informaţiilor personale pe internet de către partenerul virtual. Astfel, fiecare al şaselea utilizator a trecut prin fenomenul doxing în timp ce îşi căuta un partener online.

Odată cu mutarea relaţiilor interpersonale în lumea digitală, colectarea şi expunerea publică a datelor cu caracter personal – cunoscută şi sub numele de „doxing” – a devenit un motiv major de îngrijorare.

Într-un sondaj, realizat de echipa Kaspersky , s-a constat că principalele ameninţări şi temeri cu care s-au confruntat utilizatorii în timpul întâlnirilor online sunt legate de divulgarea unor informaţii personale în aplicaţiile de dating şi pe reţelele sociale. Astfel, jumătate (54%) dintre respondenţi recunosc că le este frică să nu fie urmăriţi de cineva pe care l-au cunoscut online.

Există şi respondenţi (11%) care au trecut prin doxing în timpul întâlnirilor online, dar care nu erau familiarizaţi cu noţiunea şi nu ştiau ce li se întâmplă.

„Divulgarea unei cantităţi mult prea mari de informaţii personale în aplicaţiile de dating şi pe reţelele sociale este ceva care poate duce la mari probleme în viitor. Utilizatorii lasă o vastă urmă de informaţii de identificare online, iar aceste date pot fi preluate şi utilizate în avantajul doxerilor. Accesul doxerilor la adresa de domiciliu, locul de muncă, numele, numărul de telefon etc. al unei ţinte creşte riscul transferării ameninţărilor din lumea online în cea fizică. De exemplu, fiecare al şaselea respondent (16%) recunoaşte că s-a confruntat cu doxing. Mai mult decât atât, există şi respondenţi (11%) care au trecut prin doxing în timpul întâlnirilor online, dar care nu erau familiarizaţi cu noţiunea şi nu ştiau ce li se întâmplă”, se precizează în comunicatul Kaspersky.

Mai mult, cercetările companiei arată că 40% dintre intervievaţi recunosc că, în timp ce comunicau online, au întâmpinat una din următoarele probleme: partenerul lor a distribuit capturi de ecran ale conversaţiei fără consimţământul lor (12% din respondenţi), i-a ameninţat cu informaţii personale pe care le-au găsit online (10%), le-a făcut publice fotografiile intime (8%) sau i-a urmărit în viaţa reală (9%).

 

Cea mai răspândită problemă este cyberstalkingul: 17% dintre respondenţi recunosc că au fost urmăriţi pe reţelele sociale de către o persoană cu care nu s-au potrivit, scrie Mediafax.

Anna Larkina, expert în securitate la Kaspersky, a atras atenţia că pe platformele de întâlniri există infractori sau roboţi în căutare de victime.

„Într-adevăr, reţelele sociale şi diverse aplicaţii ne-au uşurat mult întâlnirile. S-ar putea să găsiţi dragostea vieţii dvs. online, dar, din păcate, există şi roboţi şi infractori care caută victime pe platformele de întâlniri. De aceea, în timp ce comunicaţi cu cineva online, este încă important să vă amintiţi regulile de bază ale confidenţialităţii digitale. Pentru a vă prezenta online în condiţii de siguranţă, vă recomand să nu comunicaţi nimănui informaţii personale de identificare, cum ar fi numărul dvs. de telefon, locaţia, adresa de acasă şi de serviciu etc. Prevenirea ameninţărilor din timp vă va permite să vă bucuraţi de întâlniri online fără nici o teamă”, a apreciat experta în securitate a Kaspersky, citată în comunicatul companiei.

Citește și: Mediul online, un adevărat pericol! Peste jumătate din tinere au fost abuzate. Un nou studiu prezintă cifre îngrijorătoare

Ce este Doxing?

Doxing a apărut pentru prima dată în lumea hackerilor online în anii 1990, unde anonimatul era considerat sacru. Diferențele dintre hackerii rivali ar duce uneori la decizia unei persoane de a „renunța la documente” asupra altcuiva, care anterior fusese cunoscut doar ca nume de utilizator sau alias. „Docs” a devenit „dox” și în cele din urmă a devenit un verb de la sine (adică fără prefixul „drop”).

Definiția doxing-ului s-a extins dincolo de comunitatea mondială a hackerilor și se referă acum la expunerea la informații personale. Deși termenul este încă folosit pentru a descrie demascarea utilizatorilor anonimi, acel aspect a devenit mai puțin relevant astăzi, atunci când majoritatea dintre noi ne folosim numele reale în social media.

Recent, doxing-ul a devenit un instrument în războaiele culturale, hackerii rivali distrugându-i pe cei care au opinii contrare partea opusă. Doxerii își propun să-și intensifice conflictul cu țintele de la lumea online la lumea reală, dezvăluind informații care includ:

  • Adrese de domiciliu
  • Detalii despre locul de muncă
  • Numere de telefon personale
  • Numere de securitate socială
  • Informații despre contul bancar sau despre cardul de credit
  • Corespondență privată
  • Antecedente penale
  • Fotografii personale
  • Detalii personale jenante

Atacurile de doxing pot varia de la cele relativ banale, cum ar fi înscrierile false prin e-mail sau livrările de pizza, la cele mult mai periculoase, cum ar fi hărțuirea familiei sau angajatorului unei persoane, furtul de identitate, amenințări sau alte forme de intimidare cibernetică sau chiar hărțuirea persoanei.

Doxing-ul este ilegal?

Doxingul poate distruge vieți, deoarece poate expune persoanele vizate și familiile lor atât la hărțuire online, cât și la cea reală. Dar este ilegal?

Răspunsul este de obicei nu: doxing-ul tinde să nu fie ilegal, dacă informațiile expuse aparțin domeniului public și au fost obținute folosind metode legale. Acestea fiind spuse, în funcție de jurisdicție, doxing-ul poate fi încălcat de legile menite să lupte împotriva urmăririi, hărțuirii și amenințărilor.

Depinde și de informațiile specifice dezvăluite. De exemplu, divulgarea numelui real al cuiva nu este la fel de gravă ca dezvăluirea adresei de domiciliu sau a numărului de telefon. Deoarece doxing-ul este un fenomen relativ recent, legile din jurul acestuia evoluează constant și nu sunt întotdeauna clare.

Indiferent de lege, doxing încalcă termenii și condițiile multor site-uri web și, prin urmare, poate duce la interzicere. Acest lucru se datorează faptului că doxing-ul este de obicei văzut ca fiind lipsit de etică și se desfășoară în cea mai mare parte cu intenție rău intenționată de a intimida, șantaja și controla pe ceilalți. Expunându-i la hărțuire potențială, furt de identitate, umilință, pierderea locurilor de muncă și respingerea din partea familiei și a prietenilor.

Cum să te protejezi de doxing. Recomandările Kaspersky

• Verificaţi întotdeauna setările pentru aplicaţiile pe care le utilizaţi, pentru a minimiza probabilitatea ca datele dvs. să fie partajate sau stocate de terţi – şi nu numai – fără ştirea dvs.
• Folosiţi autentificarea cu doi factori. Nu uitaţi că utilizarea unei aplicaţii care generează coduri unice este mai sigură decât primirea celui de-al doilea factor prin SMS. Dacă aveţi nevoie de securitate suplimentară, investiţi într-o cheie hardware 2FA
• Utilizaţi o soluţie de securitate fiabilă, cum ar fi Kaspersky Password Manager, pentru a genera şi securiza parole unice pentru fiecare cont şi pentru a rezista tentaţiei de a reutiliza aceleaşi parole
• Aflaţi dacă oricare dintre parolele pe care le utilizaţi pentru a accesa conturile dvs. online a fost compromisă, utilizând un instrument precum Kaspersky Security Cloud. Funcţia sa de verificare a contului permite utilizatorilor să îşi verifice conturile pentru eventuale scurgeri de date. Dacă este detectată o scurgere, Kaspersky Security Cloud oferă informaţii despre categoriile de date care pot fi accesibile publicului, astfel încât persoana afectată să poată lua măsurile adecvate
• Ţineţi cont întotdeauna de modul în care conţinutul pe care îl comunicaţi online ar putea fi interpretat şi utilizat de alţii.