Drumul din România inclus în top 10 cele mai spectaculoase drumuri din lume. Pe ce loc se clasează

Transfăgărăşanul, unul dintre simbolurile turistice ale României, a fost plasat pe locul 6 în Top 10 celor mai frumoase şi spectaculoase drumuri de pe planetă, realizat de o prestigioasă agenţie de presă din Grecia.

Drumul spectaculos, care traversează cel mai înalt lanț muntos din România, a fost iclus de în topul realizat de către jurnaliştii de la Zarpa News, una dintre cele mai mari agenţii de presă din Grecia, cu sute de mii de cititori în fiecare zi, preluată de Adevărul.

Pe lângă Transfăgărăşan, în clasament au mai fost incluse drumuri care îți taie respirația din Norvegia, India, S.U.A., Italia, Islanda, Argentina, Pakistan, Noua Zeelandă şi Africa de Sud.

Transfăgărăşanul se află pe locul şase în acest top celor mai frumoase drumuri din lume. „Situat în Munţii Carpaţi la o altitudine de aproximativ 2.000 de metri, Transfăgărăşanul este unul dintre cele mai spectaculoase drumuri pe care ar putea merge vreodată un şofer şi este şi foarte aproape de Grecia. Drumul are aproximativ 90 de kilometri şi este plin de peisaje ce îţi taie respiraţia. Pe drum puteţi vedea şi lacul montan Bâlea, aflat la o altitudine de 2.034 metri. Transfăgărăşanul este cu siguranţă o destinaţie turistică de prim rang”, scriu jurnaliştii de la Zarpa News.

Pe primele locuri, în fața Transfăgărăşanului sunt plasate Route 1 din Islanda, Ruta 40 din Argentina, autostrada Karakoram-Pakistan, Milford Road-Noua Zeelandă şi, pe primul loc, Chapman’s Peak Drive din Africa de Sud, un drum de 11,2 kilometri ce face legătura între oraşul portuar Hout Bay şi Cape Town.

Are o vârstă de aproape un sfert de secol

Transfăgărășanul – oficial DN7C – traversează pe o lungime de 151 kilometri, pe axa nord-sud, Munții Făgăraș, cel mai înalt lanț muntos din România, și leagă regiunea istorică a Munteniei cu Transilvania Spectaculosul drum a fost construit între anii 1970 – 1974 și a fost inaugurat pe 20 septembrie 1074, conform decoperă.ro

Conform documentelor oficiale, drumul naţional DN 7C „Transfăgărăşan”, de 151 km, face legătura între partea de sud şi cea centrală a Transilvaniei cu nord-vestul Munteniei, atingând altitudinea de 2.040 m.

Drumul naţional DN 7C are originea în în localitatea Bascov, judeţul Argeş, trecând prin localităţile Merişani, Băiculeşti, Curtea de Argeş, Albeştii de Argeş, Corbeni, Căpăţânenii Pământeni – Arefu, Cârţişoara.

De la origine, drumul naţional DN 7C urcă pe Valea Argeşului, străbătând defileul până la lacul Vidraru, ocoleşte lacul pe partea dreaptă, urmărind în continuare Valea Argeşului până la km 107+500.

La limita cu judeţul Sibiu (km 116+808), DN 7C străpunge de la sud la nord muntele Paltinu din masivul Făgăraş prin tunelul Capra-Bâlea, care are o lungime de 884 m şi altitudinea maximă de 2.040 m în axa părţii carosabile la ieşirea din tunel.

De la această altitudine, lăsând în partea dreapta lacul Bâlea, drumul naţional DN 7C coboară pe Valea Bâlii şi traversează localitatea Cârţişoara (singura localitate din judeţul Sibiu), unde se intersectează cu DN 1.

Ideea construirii acestui drum i-a aparţinut lui Nicolae Ceauşescu care a vrut să asigure un drum strategic peste munţi,  folosit îndeosebi de militari. Ca urmare a invaziei Cehoslovaciei de către trupele sovietice, în 1968, România era o ţintă în vizorul armatei roşii. Până la construcţia acestuia,  Munţii Făgăraş nu puteau fi trecuţi,  în acea zonă, nici măcar folosind calul.

Pentru realizarea celor 91 de kilometri de şosea s-au dislocat circa 3 milioane de tone de rocă, s-au facut 830 de lucrări transversale şi 290.000 de metri cubi de zidărie. Pentru realizarea tunelului Capra – Balea – cel mai lung din România, cu o  lungime de 887 m – au fost escavaţi peste 41.000 metri cubi de rocă. De asemenea, s-au folosit 20 tone de dinamită, 3.573 tone de ciment, 89 tone de oţel beton, 24.000 ancore, 129 tone de plase sudate, 14.200 metri patraţi de cofraje, 1.750 metri liniari de tuburi de beton, 4.100 metri liniari de ţeavă, 50 tone de confecţii metalice, 6.900 metri cubi de nisip, 6.000 metri cubi de pietriş, 3.000 tone de cribluri si 740 de lampi de iluminat, potrivit descopera.ro.

La construirea lui au fost folosiţi tinerii înrolaţi obligatoriu în armată la 18 ani, constructorii civili şi militarii, ţăranii şi intelectualii, mulţi dintre cei din urmă ce proveneau din închisorile comuniste, arată sursa citată.