Elevii revin în bănci pe 5 septembrie, în anul școlar 2022-2023. Noua structură a anului școlar a fost publicată în Monitorul Oficial. Vor fi cinci module și cinci vacanțe, așa cum a anunțat anterior și ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.
Odată cu aceste schimbări, nu mai există termenul de semestru, ci „modul”. Astfel, în loc de trei semestre, elevii vor merge la cursuri în cinci module, separate prin câte o vacanță.
Un element de noutate este faptul că în a doua lună de școală, între 22 și 30 octombrie 2022, toți elevii vor avea liber, nu doar cei care sunt înscriși în clasele primare.
Va fi introdusă și „Săptămâna verde”, pe lângă „Școala altfel”. Ambele au loc între 27 februarie— 16 iunie 2023, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare. Fiecare școală decide când le organizează.
Prof. dr. Constantin Cucoș, specialist în educație, implicat în reformarea sistemului de pregătire a viitorilor profesori la nivel național și director al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, este de părere că schimbările anunțate vor bulversa și mai mult întreaga activitatea didactică.
Specialistul spune că vor fi date peste cap procesele educaționale, procedurile adiacente, strategiile de manageriere a instituțiilor școlare, pregătirea viitorilor profesori.
„Schimbările anunțate mă obligă să-mi pun mai multe întrebări: pe ce se întemeiază această propunere, dacă există experiențe sau studii care să demonstreze că organizarea pe intervale mai mici a anului școlar, numite module, conduce la o îmbunătățire a activităților didactice și a performanțelor școlare; apoi, cât de importantă este forma – respectiv structurarea cronologică, dacă ea nu este corelată sau «umplută» cu conținuturi care să genereze sau să anunțe o creștere a rezultatelor. Mă mai întreb, cui i-a venit această idee și de către cine a fost consiliat – sau s-a decis iarăși, «în direct», la televizor, de decidentul «suprem»?”, a declarat prof. dr. Constantin Cucoș pentru Gândul.
Acesta spune că revizuirea duratei anului școlar trebuia luată în considerare, fiind considerată în multe grupuri de analiză ca fiind prea scurtă. Însă consideră că lungirea acesteia s-a realizat fără a contribui cu ceva „cu adevărat sporitor” în intervalul nou-creat. Iar prof.dr. Constantin Cucoș este ferm: curricula actuală nu poate fi adaptată, în niciun caz, pe sistemul cu cele cinci module, ci trebuie „complet restructurată, recalibrată, corelată cu repere sau presiuni cronologice noi”.
„Nu cred ca principala problemă a sistemului național de instruire rezidă în structură sau formă, ci, mai degrabă, în substanța învățării, în felul cum stabilite sau vehiculate conținuturile învățării. Aici trebuie umblat. Pe noi nu ne-a consultat nimeni de la minister, constat că doar dumneavoastră, jurnaliștii, îmi cereți părerea”, a completat prof.dr. Constantin Cucoș.
Camelia Gavrilă, fostul inspector școlar general al ISJ Iași, care a condus Comisia pentru Învăţământ, Ştiinţă, Tineret şi Sport din Camera Deputaților în perioada 2016-2019 și actual director al Colegiului Naţional „Costache Negruzzi” din Iași, spune că ideea unei schimbări a structurii anului școlar este benefică. Problema este, din punctul acesteia de vedere, că modificările s-au oprit doar asupra revizuirii structurii anului școlar, și nu s-au concentrat și pe curriculă.
„Avem în fața noastră o idee nouă, spectaculoasă, interesantă, un model preluat în general din țările nordice și care, sigur, poate atrage interesul pentru că nevoie de evoluție. Sistemul educațional este suficient de inerțial și de conservator. Sunt de acord cu noutatea și cu ideea de reconfigurare pentru că nu putem rămâne osificați, suntem în secolul XXI și școala românească trebuie să evolueze.
De acord cu ideea unor modele străine, dar eu cred că trebuie cu puțină analiză și nu o precipitare de dragul de a spune că am modificat ceva. Ceea ce e aici e o matrice, un cadru, pe care trebuie să îl și umplem”, a precizat Camelia Gavrilă, directorul Colegiului Naţional „Costache Negruzzi” din Iași.
Fostul inspector școlar susține însă că eliminarea tezelor reprezintă o problemă semnificativă, acestea având un rol important în dezvoltarea elevilor, fiind o evaluare necesară și care nu reprezintă un „efort excesiv” ca în cazul unui examen de evaluare sau a bacalaureatului.