Ecuația Rusia – Iran după moartea lui Raisi. „Cooperarea dintre Moscova și Teheran este inevitabilă, politica ANTI-OCCIDENTALĂ nu se va schimba”

Oricât de neașteptată a fost moartea președintelui iranian Ebrahim Raisi într-un accident de elicopter, pe 19 mai, este puțin probabil să schimbe direcția politicii iraniene în următorii ani, inclusiv relația Rusia-Iran, avertizează Nikita Smagin, analist care se concentrează pe afacerile internaționale și, mai ales, pe Iran și politica dusă de Rusia în Orientul Mijlociu. 

În Iran, amintește Smagin, președintele este, în ultimă instanță, doar a doua cea mai puternică persoană din sistem – după liderul suprem al țării -, iar Iranul nu este o dictatură personală.

Atât politica internă a Iranului, cât și cea externă sunt dezvoltate de o serie de instituții și indivizi. Natura relației Rusia-Iran este atât de bine implementată, de-a lungul timpului, încât este foarte dificil, chiar și pentru oficialii de rang înalt, să-și schimbe direcția.

MESAJ Ursula von der Leyen, mesaj la 35 de ani de la Revoluție: România și Europa ONOREAZĂ sacrificiul românilor

14:16

ACTUALITATE US Army și-a DOBORÂT propriul avion, deasupra Mării Roșii. „Un caz aparent de foc aliat”

14:15

„Este adevărat că Raisi și ministrul de Externe Hossein Amirabdollahian, care a murit și el în accident, au fost susținători fideli ai îmbunătățirii legăturilor Iranului cu Rusia. Aceasta a fost una dintre prioritățile lui Raisi încă de la începutul președinției sale și a ales Moscova pentru una dintre primele sale călătorii în străinătate, în anul 2022.

Vizita a inclus un acord de 40 de miliarde de dolari pentru ca gigantul gazelor de stat Gazprom să investească în sectorul iranian de petrol și gaze, un altul pentru ca Rusia să construiască mult dorita cale ferată Rasht-Astara, care va finaliza Coridorul de transport nord-sud ce leagă Rusia de Golful Persic, și un al treilea acord pentru a înființa o zonă de liber schimb cu drepturi depline între Iran și Uniunea Economică Eurasiatică condusă de Rusia.

Cea mai mare inovație a fost însă cooperarea militară dintre cele două țări. După invazia pe scară largă a Ucrainei, Iranul a început să exporte arme în Rusia pentru prima dată, în timp ce instructorii iranieni au pregătit soldați ruși în războiul modern. În schimb, Iranul a primit avioane militare de antrenament și se pare că va primi în curând zeci de avioane de luptă Su-35.

Toate acestea, însă, nu sunt rezultatul interesului președintelui iranian pentru Rusia. Atacul Rusiei asupra Ucrainei și izolarea ulterioară a Moscovei de Occident sunt cele care au alimentat apropierea iraniano-rusă. Cu alte cuvinte, legăturile lor mai strânse reflectă noua realitate geopolitică, iar aceasta va rămâne neschimbată indiferent de cine va fi noul președinte al Iranului.

Desigur, nu există nicio garanție că relația va continua să devină mai puternică sub un nou președinte. În ciuda titlurilor despre cooperarea ruso-iraniană înfloritoare, realitatea este mai puțin impresionantă”, notează Nikita Smagin în analiza publicată de The Moscow Times.

„Sistemele bancare iraniene și ruse pot fi integrate pe hârtie, dar încă nu există un sistem de plată care să poată fi utilizat în mod corespunzător”

Problema principală rămâne cea economică. În anul 2022, primul an al războiului din Ucraina, cifra de afaceri comercială dintre Iran și Rusia a crescut cu 20%, până la un record de 4,9 miliarde de dolari, atrage atenția Nikita Smagin.

„S-ar fi putut aștepta ca anul următor să se vadă o continuare a acestei dinamici pozitive (în special după afirmațiile conform cărora cele două țări aveau acum un sistem de plăți unificat). Dar rezultatul a fost opus: în anul, 2023 volumele comerciale au scăzut cu aproape 20 la sută, până la 4 miliarde de dolari.

Nu este nimic deosebit de surprinzător în legătură cu astfel de fluctuații dacă ne uităm la structura exporturilor rusești către Iran, care sunt dominate de cereale (80 la sută din total). Scăderea din anul 2023 a reflectat cantitatea redusă de cereale rusești pe care Iranul o cumpăra.

Chiar și în ciuda legăturilor strânse dintre cele două țări, noi bunuri și servicii rusești abia intră pe piața iraniană. Problemele care împiedică afacerile rusești sunt familiare: lipsa unui mecanism eficient de decontare a plăților și logistica.

Sistemele bancare iraniene și ruse pot fi integrate pe hârtie, dar încă nu există un sistem de plată care să poată fi utilizat în mod corespunzător, iar opțiunile care există percep comisioane exorbitant de mari. Problemele legate de logistică sunt rezolvate, deși foarte lent.

• Când vine vorba de exporturile iraniene către Rusia, situația este puțin mai bună: în 2023, valoarea exporturilor a crescut cu 16%, până la 1,29 miliarde de dolari. Structura exporturilor iraniene se schimbă și ea: proporția de bunuri agricole scade, în timp ce aproape jumătate sunt acum bunuri industriale (produse chimice, materiale de construcție și piese de schimb).
• Cu alte cuvinte, noi bunuri iraniene ajung pe piața rusă, iar balanța comercială devine din ce în ce mai echitabilă pe măsură ce Iranul crește exporturile.

În timp ce acordurile interguvernamentale majore dintre Rusia și Iran sunt adesea însoțite de o mulțime de aplauze, ele sunt, în general, mult mai puțin semnificative în practică. Investiția Gazprom de mai multe miliarde de dolari în Iran, de exemplu, nu a înregistrat încă niciun progres semnificativ pe teren. În mod similar, lucrările de construcție a căii ferate Rasht-Astara nu au început încă”, punctează Nikita Smagin.

„Rusia și Iranul vor continua să fie unite”

Excepția este oferită de sectorul apărării, continuă analistul. Iranul furnizează Rusiei un număr imens de drone și alte echipamente, inclusiv obuze, cartușe, veste anti-glonț și arme antitanc. Rusia și-a înființat chiar și propria instalație pentru a localiza producția de drone iraniene.

„Este adevărat că volumul exact de arme și echipamente cumpărate de Moscova este necunoscut, deoarece informațiile comerciale publicate de ambele țări nu includ bunuri militare. Ar putea fi orice, de la câteva milioane de dolari la câteva miliarde.

Iranul joacă, de asemenea, un alt rol important pentru Moscova: acela de țară care conferă legitimitate și statut. Înainte de război, la conferințe internaționale și evenimente similare din Rusia au participat oaspeți din întreaga lume. Cu lista de participanți acum mult mai scurtă, iranienii au devenit oaspeți de onoare.

Universitățile ruse semnează acorduri cu omologii lor iranieni, în timp ce delegații de oficiali ruși și oameni de afaceri se îndreaptă în mod regulat la Teheran. Alături de China, Iranul este folosit ca dovadă de către oficialii ruși că nu sunt izolați pe scena mondială.

• Indiferent de cine îl înlocuiește pe Raisi, este puțin probabil ca politica anti-occidentală a Teheranului să se schimbe în curând, iar asta înseamnă că Rusia și Iranul vor continua să fie unite.
• În același timp, nenumăratele probleme și sursele de fricțiune din proiectele lor comune, trâmbițate zgomotos, vor rămâne, inevitabil, pentru că tot ceea ce contează în acest sens nu este personalitatea liderului, ci cultura birocratică a celor două țări, limitările economice obiective și o o mulțime de mici detalii.
• Chiar dacă următorul președinte iranian este un rusofil convins, asta nu va schimba nimic.

Încălzirea relațiilor Rusia-Iran se bazează pe realitatea obiectivă. Cele două țări au fost atrase împreună de trauma dezamăgirii din Occident și prin identificarea statelor revizioniste bazate pe baze civilizaționale. Cooperarea lor este inevitabilă. Chiar și moartea neașteptată a președintelui iranian este un eveniment la scară prea mică pentru a scăpa de acest destin”, încheie Nikita Smagin analiza publicată de The Moscow Times.

Foto – Profimedia Images

CITEȘTE ȘI:

Retrogradarea „șoimului” Nikolai Patrushev, obsesiile lui Putin și „PARANOIA POLITICĂ” de la Kremlin: „Rusofobia de secole a elitelor occidentale”

Cum vrea Putin să CONTROLEZE clasa muncitoare din Rusia: ”Oamenii cad mai ușor în PLASA PROPAGANDEI de la Kremlin”

Verticala puterii în Rusia lui Putin. „Eșaloanele superioare ale regimului seamănă din ce în ce mai mult cu o CASĂ DE BĂTRÂNI”

Ar putea Ucraina să întoarcă războiul cu Rusia în favoarea sa? „Moscova nu este invincibilă, dar sunt luate DECIZII-CHEIE pe o bază incoerentă”

Lui Putin nu i-a ieșit blitzkrieg în Ucraina, dar vrea să-și realizeze AMBIȚIILE printr-un conflict de durată: „Războiul este un hobby scump”

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele