Eduard Hellvig, de Ziua Națională: „La 1 decembrie 2023 pot avea propria mea cocardă, propria mea idee despre România”

Fostul director al SRI, Eduard Hellvig, reamintește, de 1 Decembrie, un obicei al rezistenței naționale identitar al românilor din Transilvania. În biserici, fie ortodoxe, fie greco-catolice, drapelul tricolor străjuia între icoane. O formă nu de protest, o afirmare.

„În altarul oricărei biserici din Transilvania sau de oriunde de pe cuprinsul țării, un drapel românesc cât de mic străjuie între icoane. În altarul personal ce mi-a fost casa părintească, am deschis ochii în fiecare dimineață lângă cartea de rugăciuni de pe măsuță alături de micul steag tricolor. Ani de-a rândul, acestea mi-au fost primele imagini ale dimineții și cele din urmă înainte de culcare”, mărturisește Eduard Hellvig de Ziua Națională.

„Anul acesta este din nou despre măsuța cu tricolorul și cartea de rugăciuni”

Fostul șef al Serviciului Român de Informații mai arată că anul acesta a stat departe de festivitățile oficiale și s-a întors la semnificațiile personale ale sărbătorii.

„Sărbătoarea națională de anul acesta mă găsește după multă vreme departe de festivitățile oficiale în care toți invitații primesc cocarde tricolore identice. La 1 decembrie 2023 pot avea propria mea cocardă, propria mea idee despre România.

Anul acesta, Ziua Națională mă găsește reîntors la semnificațiile personale ale sărbătorii – tradiții, familie, prieteni de suflet. Anul acesta este despre semnificațiile mereu în evoluție ale României personale și despre datoria pe care o avem încă față de țară.

Anul acesta este din nou despre măsuța cu tricolorul și cartea de rugăciuni. La mulți ani, România”, transmite Eduard Hellvig, de 1 Decembrie.