Eduard Hellvig: Faptul că SRI nu a predat arhiva fostei Securități a fost o greșeală. Serviciul Român de Informații nu are cum să fie continuatorul Securității | VIDEO

Directorul Serviciului Român de Informații (SRI), Eduard Hellvig, spune că faptul că instituția nu a predat arhiva fostei Securități în primii ani de după Revoluție a fost „o greșeală”, ceea ce a făcut ca trecerea la democrație să fie „atât de grea și de încercată”.

Declarația acestuia este inclusă în următorul episod al podcastului SRI, „TOP (ne)SECRET”, episod din care Serviciul a postat marți un extras.

„Faptul că noi nu am predat arhiva fostei Securităţi unei instituţii, după 1989, în primii ani, a făcut ca această tranziţie spre democraţie să fie atât de grea şi de încercată în România. Îmi asum ceea ce spun. Cred că a fost o greşeală, a fost o greşeală pe care pot să o înţeleg pragmatic din punct de vedere politic pentru cei care au făcut atunci, dar pentru mine, ca cetăţean care eram în stradă şi luptam pentru drepturi şi libertăţi civile şi pentru democraţie, cred că a fost o greşeală.

Sunt momente când e nevoie de decizii dure, care să despartă apele. Nu s-a întâmplat acest lucru. Nu s-a întâmplat nici peste ani. Nu există o explicaţie onestă pe care cineva să o dea astăzi, în care să spună de ce nu aţi predat arhiva. Vreau să spun următorul lucru: nu doar  Serviciul Român de Informaţii este moştenitorul întregii arhive a Securităţii. Aceasta a fost o anatemă şi o strategie extrem de inteligentă prin care să se împingă toată povestea arhivelor către SRI. Eu nu am nicio problemă să predau absolut orice are SRI-ul, dar aştept ca societatea românească, în întregime, să-şi regăsească toate dosarele vechii Securităţi la CNSAS”, spune Eduard Hellvig.

Eduard Hellvig: SRI nu are cum să fie continuatorul fostei Securități

În cadrul aceluiași interviu, Hellvig spune că în această chestiune, cea a predării arhivei, s-a adus în discuție inclusiv ideea că CNSAS nu ar avea suficient spațiu pentru a prelua toate aceste documente.

El adaugă că, în cazul în care aceasta este principala problemă, el este pregătit să pună la dispoziție un spațiu al SRI pentru CNSAS și că le va mai da „un termen” celor care trebuie să preia această arhivă.

„Toate arhivele care provin de la vechea Securitate trebuie predate CNSAS. Acum, sigur, noi încercăm să predăm CNSAS-ului, pot să spun deja de ani de zile, ce avem şi mi se spune că nu există spaţiu. Acum, cu tot respectul, dacă vrem să nu primim sau să luăm arhivele, putem să avem tot felul de argumente.

Eu am spus că mai dau un termen celor care ar trebui să preia această arhivă, iar, dacă acest lucru nu este posibil, o să le pun la dispoziţie un spaţiu de la noi pentru CNSAS, ca să fiu sigur că aceste arhive nu mai sunt la SRI, astfel încât să terminăm definitiv cu această discuţie publică cu privire la dosare pe care serviciile de informaţii le au şi le folosesc ca să-şi atingă obiectivele”, a spus el.

Întrebat despre ideea vehiculată în spațiul public potrivit căreia SRI ar fi continuatorul fostei Securități, Hellvig spune că acest lucru este imposibil, dat fiind faptul că media de vârstă a celor care lucrează acum în cadrul Serviciului este de 38 de ani.

„Acest lucru este de multe ori ţinut voit. Serviciul Român de Informaţii nu are cum să fie continuatorul fostei Securităţi şi vă dau doar câteva exemple: vârsta medie a Serviciului… în Serviciul Român de Informaţii este 38 de ani. 80% din ei vorbesc cel puţin o limbă străină; Serviciul Român de Informaţii are 104 relaţii bilaterale în 68 de ţări. Cred că Ministerul de Externe nu are atâtea relaţii bilaterale. Aveţi senzaţia că un asemenea Serviciu, dacă nu ar avea capabilităţi, infrastructură şi competenţă, ar putea să aibă atâtea relaţii bilaterale?! Ca atare, este o expresie des folosită de unii ca să atace pur şi simplu instituţia”, mai spune directorul Serviciului Român de Informații.