Poveste de viață tulburătoare în Iași. Un cuplu a adoptat o fetiță, în urmă cu peste 30 de ani, dar nu s-au așteptat niciun moment la ceea ce „copilul de suflet” avea să le facă, imediat după ce a împlinit vârsta de 15 ani.
Elena Tatoi are 73 de ani și locuiește într-o comună din Iași. Acum peste 30 de ani, ea și soțul ei au adoptat o fetiță. Au crescut-o cum au putut mai bine și au încercat să îi ofere o viață bună.
În jurul vârstei de 15 ani, fata a rămas însărcinată. Părinții adoptivi au avut în continuare grijă de ea, dar și de pruncul ei.
Când copilul fiicei adoptate a împlinit vârsta de 3 ani, mama acestuia a luat o decizie radicală, care avea să le schimbe destinul tuturor, mai ales pe cel al Elenei Baboi.
Atunci când fiica ei a crescut, femeia a trăit șocul vieții, pentru că adolescenta și-a părăsit copilul și familia adoptivă și a plecat să locuiască că părinții biologici.
„Noi am înfiat o fată, iar la vârsta de 15 ani a născut un băiețel. A mai stat la noi până la 18 ani, iar atunci și-a cunoscut părinții biologici și s-a mutat la ei. Copilul l-a lăsat la noi și, de atunci, noi nu mai știm nimic de ea. Ne-a fost foarte greu, eu de la vârsta de 12 ani am lucrat la C.A.P., dar, pentru că eram minoră, nu a fost trecut vechimea în cartea de muncă și acum nici eu și nici soțul meu nu avem pensie”, spune Elena Totoi, citată de publicația locală BZI.
Băiatul fetei adoptate a ajuns la vârsta de 18 ani, este elev în clasa a XII-a la Colegiul Tehnic „Haralamb Vasiliu” din Podu Iloaiei și face zilnic naveta din comuna Lungani către liceu, pentru a putea merge la cursuri.
„Trăim cu 305 lei pe lună, care este un ajutor social. Băiatul acum este mare, este în clasa a XII-a la Colegiul Tehnic «Haralamb Vasiliu» din Podu Iloaiei și face naveta în fiecare zi de aici, din comuna Lungani. Eu și soțul meu mai mergem cu ziua, el mai merge și taie lemne cu drujba, mai avem și niște animale, este greu, dar mergem înainte”, adaugă Elena Totoi, femeia care a adoptat o fetiță împreună cu soțul ei.