Elena UDREA a dat în judecată Penitenciarul Târgșor, pentru că nu a lăsat-o să-și vadă fetița. De ce a considerat instanța că nu are dreptate
Elena Udrea a ajuns să se judece pentru prima dată cu Penitenciarul Târgșor, de când este încarcerată, după ce a cerut o permisie de o zi și a fost refuzată. Fostul ministru a considerat că i-a fost încălcat dreptul la viață de familie și a cerut instanței să oblige penitenciarul să își schimbe decizia. Instanța nu i-a dat dreptate, ba chiar a obligat-o să plătească 200 de lei pentru o solicitare ”neîntemeiată”.
- Elena Udrea execută pedeapsa de șase ani de închisoare, primită în dosarul ”Gala Bute”, din 16 iunie 2022, când a fost extrădată din Bulgaria, unde fusese reținută la granița cu Grecia, după condamnare.
- Fostul ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului nu a avut până acum nemulțumiri legate de deciziile Penitenciarului Târgșor în cazul ei, și nici nu ar avea de ce.
- Elena Udrea are un regim de detenție deschis, a primit recompense, participă la activitățile din penitenciar care îi aduc zile scăzute din pedeapsă. Mai mult, poate ieși nesupravegheată din penitenciar, ca să muncească, să participe la activități educative, culturale, religioase sau să meargă la consiliere psihologică.
Udrea părea că s-a adaptat condițiilor din penitenciar, până când a fost refuzată pentru o permisie de o zi, pe care o voia neapărat în ianuarie 2024, ca să își vadă fetița, care acum are cinci ani. Penitenciarul a considerat că nu are dreptul să primească atunci acea recompensă, iar Elena Udrea a ajuns să își caute dreptatea în instanță.
Elena Udrea, bună de plată pentru o plângere ”neîntemeiată” împotriva Penitenciarului Târgșor
Fostul ministru a reclamat la Judecătoria Ploiești că i-au fost încălcate drepturi, a invocat chiar două articole din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a justificat cu mai multe articole din legea care stabilește modul de executare a pedepselor de ce crede că trebuia să primească acea permisie.
Deși părea că își dorește urgent acea permisie, la primul termen de judecată, care a avut loc în februarie, Elena Udrea s-a prezentat fără apărător, așa că instanța a fost nevoită să acorde o amânare. Două săptămâni mai târziu, judecata s-a amânat cu o lună, din vina judecătorului, care era ”în imposibilitate temporară de participare”.
La finalul lunii martie, Elena Udrea și-a prezentat, prin avocatul ales, motivele pentru care consideră că Penitenciarul Târgșor i-a încălcat drepturile. Judecătorul i-a ascultat argumentele, dar la finalul procesului a considerat că are nevoie de o săptămână să analizeze toate documentele și declarațiile din plângerea Elenei Udrea, pentru a da o soluție.
Decizia a venit după două luni de la depunerea plângerii, însă judecătorul a considerat că Elena Udrea nu are dreptate și, mai mult, a pus-o să plătească 200 de lei cheltuieli de judecată.
”În baza art. 56 din Legea nr. 254/2013, privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, respinge ca neîntemeiată contestația formulată de Udrea Elena Gabriela, la momentul cererii deținută în Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou, împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate la Penitenciarul Ploiești nr. 6/18.01.2024.
În temeiul art. 275 alin. 2 C.proc.pen., obligă petenta – condamnată la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului”, se arată în decizia Judecătoriei Ploiești.
Cum nu avea o cale de atac a deciziei, Elena Udrea a trebuit să o accepte și să aștepte alte ocazii de a primi permisii pentru a-și vizita familia.
Elena Udrea a invocate obligația relației copil – părinte pentru a primi permisie
Fostul ministru Elena Udrea a cerut, în plângerea de la Judecătoria Ploiești, anularea deciziei Penitenciarului Târgșor de a-i refuza acordarea permisiunii de ieșire din penitenciar pentru o durată de o zi sau înaintarea unei propuneri către ANP pentru permisiunea de ieșire din penitenciar pe o durată de cel mult 10 zile.
Elena Udrea a arătat că, în opinia ei, este greșită prevederea legală potrivit căreia recompensa nu este considerată un drept, ci un beneficiu, care poate fi acordat la aprecierea administrației penitenciarului.
Fostul ministru a considerat chiar că aceste prevederi din legea privind executarea pedepselor ”încalcă flagrant articolul 8 coroborat cu articolul 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și, pe cale de consecință, se încalcă și articolul 20 din Constituția României referitoare la obligațiile pe care România și le-a asumat prin convențiile internaționale privind drepturile omului, fiind pasibilă de o nouă condamnare CEDO”.
Mai mult, Elena Udrea a apreciat că legea în forma actuală duce la discriminare.
Fostul ministru s-a bazat în argumente și pe o recomandare făcută în ianuarie 2024 de Avocatul Poporului, ca unitățile de detenție să considere acordarea permisiunii de ieșire din penitenciar ca o garanție pentru exercitarea celorlalte drepturi, cum ar fi dreptul la viață intimă, familială și privată.
În opinia Elenei Udrea, acordarea permisiei de ieșire temporară din penitenciar contribuie la reintegrarea social a deținutului, pentru că suportul familiei ajută la ”renunțarea la comportamentul infracțional, însușirea atitudinilor și comportamentelor conforme valorilor morale și așteptărilor sociale”.
Fostul ministru a mai spus că legea prevede că permisiunea de ieșire din penitenciar este acordată pentru menținerea relațiilor de familie, iar în cazul condamnărilor de lungă durată, se impune ca, din când în când, ”relațiile între mamă și copil să se desfășoare în mediul natural al acestuia, nu în mediul dur al penitenciarului”.
Ce face Elena Udrea în penitenciar
Fostul ministru Elena Udrea, deși condamnată la 6 ani de închisoare, are un regim ușor de executare a pedepsei.
În plângerea pentru acordarea permisiei, Elena Udrea le-a spus judecătorilor că execută pedeapsa în regim deschis și a beneficiat deja de toate tipurile de recompense.
Elena Udrea a participat la toate programele și activitățile la care a fost propusă, a făcut propuneri de noi activități, a solicitat participarea la cât mai multe astfel de programe.
Mai mult, Elena Udrea spune că nu se află în niciuna dintre situațiile în care nu ar putea primi permisie.
Legea spune că nu pot primi zile de permisie deținuții care:
- nu prezintă suficientă încredere că nu mai comit alte infracţiuni;
- sunt cercetaţi sau urmăriţi penal în alte cauze;
- au pe rolul organelor judiciare cauze al căror obiect poate influenţa conduita şi comportamentul acestora pe perioada permisiunii de ieşire din penitenciar;
- sunt clasificaţi în categoria celor care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului.
Legea prevede că regimul deschis de executare a pedepsei se aplică iniţial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii de cel mult un an.
Pot însă primi regim deschis de executare și deținuții cu pedepse mai mari, în mod excepţional, în funcție de natura şi modul de săvârşire a infracţiunii și de comportarea deținutului.
La regim deschis de executare a pedepsei, Elena Udrea este cazată în comun, poate merge neînsoţită în penitenciar, poate munci și participa la activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, religioase şi de formare profesională în afara penitenciarului, fără a fi supravegheată.
De ce a considerat instanța că Elena Udrea a greșit când a contestat decizia penitenciarului
Magistratul de la Judecătoria Ploiești i-a respins Elenei Udrea cerea pe motiv că permisiunea de a ieși din penitenciar este o recompensă, care poate fi acordată sau nu în funcție de aprecierea penitenciarului, și nu un drept al deținutului care trebuie obligatoriu respectat.
Mai mult, susține judecătorul, conform legii, recompensele ”se acordă deținuților care au o bună conduită și au dovedit stăruință în muncă sau în cadrul activităților educative, culturale sau terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială sau de instruire școlară și formare profesională, precum și celor care au prevenit producerea unor situații de risc pentru siguranța penitenciarului sau a personalului, pentru alți deținuți sau alte persoane”.
”Astfel, dat fiind faptul că cererea petentei nu vizează nerespectarea unui drept prevăzut de lege, instanţa consideră că încheierea judecătorului de supraveghere a privării de libertate de la Penitenciarul Târgșor este legală și temeinică”, a mai notat judecătorul în motivarea deciziei sale.
Judecătorul i-a respins și acuzația de încălcare a dreptului la viață de familie, prevăzută de CEDO în articolul 8, argumentând că Elena Udrea nu a pierdut acest drept, pentru că poate menține în continuare contactul cu familia și poate beneficia pe viitor de permisiunea de ieșire din penitenciar.
”În final, referitor la situația personală a condamnatei, instanța arată că nu contestă importanța menținerii legăturilor de familie dintre persoana condamnată și membrii de familie ai acesteia, însă instanța nu se poate substitui rolului legiuitorului și nu își poate însuși competențe care nu i-au fost atribuite prin lege”, a mai arătat judecătorul în motivare.
CITEȘTE ȘI: