Elena Udrea solicită CSM să cerceteze „o situație șocantă” legată de decizia care a dus la arestarea ei: „Cel puțin un judecător din patru a fost chemat la Parchetul General şi ameninţat cu puşcăria”

Elena Udrea, condamnată definitiv în dosarul Gala Bute la 6 ani de închisoare, a anunţat că a sesizat CSM „pentru a cerceta o situaţie şocantă” care, în opinia sa, ar explica decizia luată de Înalta Curte care a dus la arestarea sa.

„Am sesizat CSM pentru a cerceta o situație șocantă, și este posibil și foarte probabil sa explice cum s-a luat decizia ICCJ din 7 aprilie, prin care intr-un mod ilegal și complet abuziv, cu încălcarea deciziei 685/2018 a CCR, mi s-a respins Contestația în Anulare din dosarul Gala Bute, ceea ce a dus la arestarea mea. Reamintesc ca doar mie, doar in acest dosar, contestația mea și a celorlalți doi (Obreja și Breazu) au fost respinse, iar in toate celelalte dosare aceiasi judecători au admis contestațiile și s-a trecut la rejudecarea cauzelor!”, scrie Elena Udrea pe pagina sa de Facebook. 

ACTUALITATE Un tânăr a MURIT, după ce s-a aruncat de pe un pod din zona autostrăzii Lugoj-Deva. Acesta anunțase pe social-media că vrea să se SINUCIDĂ

23:10

ÎN OPOZIȚIE Rectorul SNSPA, Remus Pricopie: „Îl cunosc personal pe Crin Antonescu. Cred că această coaliție și-a asumat un risc”

22:59

Elena Udrea spune că a cerut CSM „să verifice dacă în dimineața zilei de 7 Aprilie, ziua în care s-a pronunțat decizia de respingere a cererii mele, cel puțin un judecător din cei patru care au fost pentru respingere, a fost chemat la Parchetul General și amenințat cu pușcăria de cineva din conducerea instituției daca va fi pentru admiterea contestației mele și favorabil respectării deciziei nr. 685/2018 a CCR.”

Udrea: „S-a obținut nu doar arestarea mea, dar și schimbarea majorității pro CCR din rândul judecătorilor de la Înalta Curte”

„De asemenea, am cerut sa se verifice daca la acel moment, adică in dimineața zilei de 7 Aprilie, decizia completului de 5 judecători era de admitere a Contestaților, ea fiind inversata ca urmare a schimbării opiniilor a cel puțin 2 judecători, sub presiunea amenințării cu arestarea imediată”, scrie Udrea.

„Asa s-ar explica și de ce soluția nu a mai fost scrisă la ora indicată, la ora 10 cum se știa și se aștepta, ci la ora 10:00 a fost anunțată presa și nu acuzații !!! Ca se amâna pronunțarea pentru ora 14:00 și ca se face ședința publica. Am cerut CSM sa verifice in ce a constat amenințarea, și sa facă publice aceste informații. Evident ca cer aplicarea legii asupra celor implicați in aceasta situație”, susține Udrea.

„Prin presiunile asupra a cel puțin 2 judecători, s-a obținut nu doar arestarea mea, care este evident ca este o miza uriașă pentru cineva, dar s-a obținut și schimbarea majorității pro CCR din rândul judecătorilor de la Înalta Curte. Pentru ca odată ce acești judecători au fost împotriva CCR in cel mai clar caz, Gala Bute, și mai lipsit de orice eventuale interpretări, ei vor fi obligați de acum încolo sa fie împotriva CCR de fiecare dată. Cer găsirea unei soluții juridice pentru repararea imensului abuz, pentru corectarea acestei ilegalități care s-a făcut in cazul meu”, scrie Udrea.

Elena Udrea, extrădată din Bulgaria unde a stat două luni în arest

Curtea de Apel de la Sofia a decis vineri ca fostul ministru al Turismului Elena Udrea – aflată în arest în Bulgaria – să fie adusă în România pentru a executa pedeapsa de 6 ani de închisoare primită în dosarul Gala Bute.

La ieșirea din sala de judecată, Elena Udrea a declarat că unii dintre judecătorii de la Înalta Curte au fost puși sub presiune. Fostul ministru le-a cerut magistraților bulgari să respingă cererea statului român de extrădare a sa, susținând că „este un proces împotriva integrității” sale.

Întrebată despre fetița ei de 3 ani, fostul ministru a declarat: „O să îi spun o minciună, așa cum am mai făcut. Vorbesc în fiecare zi cu ea!”.

Potrivit surselor GÂNDUL, urmează ca Udrea să fie adusă în țară sub escorta Poliției Române, care o va prelua din arestul de la Blagoevgrad, după ce confirmarea mandatului de arestare european va ajunge la autoritățile române.

După ce va fi adusă în România, Udrea și-ar putea ispăși pedeapsa la Penitenciarul pentru femei de la Tîrgșor (Prahova). Ea a fost încarcerată acolo și în primăvara lui 2015, după ce a fost arestată preventiv în dosarul “Gala Bute”.

Elena Udrea a stat în arest în Bulgaria 64 de zile care se vor scade din pedeapsa de executat.

Condamnările în dosarul Gala Bute

Fostul ministru al Turismului a fost condamnată, în iunie 2018, la 6 ani de închisoare în dosarul Gala Bute. La momentul pronunțării deciziei definitive, Udrea se afla în Costa Rica.

Ea părăsise România la începutul lui 2018 și a cerut azil în Costa Rica. În octombrie 2018, a fost reținută de Interpol în Costa Rica și apoi încarcerată. A fost eliberată în decembrie 2018, după ce Curtea Constituţională a decis că sunt ilegale completurile de 5 judecători de la instanţă supremă.

Elena Udrea a revenit în România în 8 iulie 2019, anunțând  revenirea în țară pe Facebook.

Pedepsele definitive în dosarul Gala Bute pronunțate de instanța supremă în iunie 2018 și menținute prin decizia din 7 aprilie:

• Elena Udrea – şase ani de închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu
• Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea – trei ani de închisoare cu executare
• Ştefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea – un an şi şase luni cu suspendare
• Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului – patru ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere
• Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naţionale de Investiţii – trei ani de închisoare cu suspendare
• Dragoş Marius Botoroagă, administratorul unei firme – doi ani şi şase luni cu suspendare

Fostul ministru al Economiei Ion Ariton a fost achitat pentru acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.
De asemenea, completul de cinci judecători a menţinut şi decizia instanţei de fond pe latură civilă.

Astfel, Elena Udrea trebuie să plătească aproape 3 milioane de euro, respectiv 8.116.800 lei cu titlu de despăgubiri civile, către Autoritatea Naţională pentru Turism şi să achite 600.000 euro către martorul Corin Boian şi 300.000 euro către martorul Adrian Gărdean. În plus, instanţa a dispus confiscarea în folosul statului de la Udrea a sumelor de 695.367 lei şi 296.076 lei.

Instanţa a mai dispus ca Rudel Obreja să plătească în solidar cu partea responsabilă civilmente, SC Euro Box Promotion SRL (fostă SC Europlus Computers SRL), către Ministerul Finanţelor, prin ANAF, suma de 737.507 lei cu titlu de despăgubiri civile. Totodată, i se confiscă suma de 3.000.000 lei.

Condamnările în prima instanță fuseseră pronunțate în martie 2017, Udrea primind 6 ani de închisoare.

Comunicatul CCR din decembrie 2021: Hotărârile instanţei de recurs pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când au fost date de o instanţă cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei

CCR a transmis, pe 23 decembrie 2021, un comunicat cu precizările judecătorilor constituționali referitor la impactul Deciziei nr.685/2018 cu privire la conflictul juridic de natură constituțională care a vizat nelegala compunere a Completurilor de 5 judecători organizate la nivelul Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie.

„Având în vedere Hotărârea pronunțată în data de 21 decembrie 2021 de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauzele conexate C-357/19 Euro Box Promotion și alții, C379/19 DNA- Serviciul Teritorial Oradea, C-547/19 Asociaţia «Forumul Judecătorilor din România », C-811/19 FQ și alții și C-840/19 NC, care a generat dezbateri în spațiul public cu privire la impactul acesteia asupra Curții Constituționale a României, facem următoarele precizări:

Prin Decizia nr.685/2018, Curtea s-a pronunțat asupra unui conflict juridic de natură constituțională care a vizat nelegala compunere a Completurilor de 5 judecători organizate la nivelul Înalta Curți de Casaţie şi Justiţie. Constatând că acestea au fost nelegal constituite, Curtea a stabilit conduita constituțională de urmat, conduită ce se regăsește în art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia hotărârile instanţei de recurs pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când au fost date de o instanţă cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei și art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală, conform căruia se poate face contestaţie în anulare împotriva hotărârilor penale definitive, atunci când instanţa nu a fost compusă potrivit legii

Prin Decizia nr.417/2019, Curtea s-a pronunțat asupra unui conflict juridic de natură constituțională care a vizat neconstituirea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Constatând că acestea, contrar legii, nu au fost constituite, Curtea a stabilit conduita constituțională de urmat, conduită ce se regăsește în art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, conform căruia atunci când există cazul de nulitate absolută referitor la necompetență, instanța apel dispune rejudecarea de către instanța competentă, respectiv, în cazul analizat, de completurile specializate.

Prin Decizia nr.51/2016, Curtea a constatat neconstituționalitatea sintagmei „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, ceea ce înseamnă că mandatul de supraveghere tehnică poate fi pus în executare de procuror şi de organele de cercetare penală, care sunt organe judiciare, conform art. 30 din Codul de procedură penală, precum şi de către lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei, în condiţiile în care aceştia pot deţine avizul de ofiţeri de poliţie judiciară, în condiţiile art. 55 alin. (5) din Codul de procedură penală.

Prin Decizia nr.26/2019, Curtea s-a pronunțat asupra unui conflict juridic de natură constituțională care a vizat încheierea între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii a unor protocoale de colaborare. Constatând că acestea nu puteau fi încheiate între cele două autorități publice, Curtea a stabilit conduita constituțională de urmat, conduită ce se regăsește în pct.3 al dispozitivului deciziei, respectiv „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, precum şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi unităţile subordonate vor verifica, în cauzele pendinte, în ce măsură s-a produs o încălcare a dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, şi vor dispune măsurile legale corespunzătoare”.

Astfel cum s-a arătat mai sus, aceste decizii au antamat probleme punctuale referitoare la:

– compunerea Completurilor de 5 judecători la nivelul Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie;

– la constituirea completurilor specializate în materia infracțiunilor de corupție la nivelul Înalta Curți de Casaţie şi Justiţie;

– punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică;

– la competența Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a încheia protocoale de colaborare cu Serviciul Român de Informaţii.

Prin urmare, niciuna dintre aceste decizii nu a vizat nici crearea unei impunități cu privire la faptele ce constituie infracțiuni grave de fraudă care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție și nici înlăturarea răspunderii penale cu privire la aceste infracțiuni.

Subliniem faptul că, potrivit art.147 alin.(4) din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt și rămân general obligatorii.

De altfel, și CJUE recunoaște, în cuprinsul Hotărârii sale din 21 decembrie 2021, caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Cu toate acestea, concluziile din Hotărârea CJUE potrivit cărora efectele principiului supremației dreptului UE se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispozițiile interne, inclusiv cele de ordin constituțional să poată împiedica acest lucru, și potrivit cărora instanțele naționale sunt ținute să lase neaplicate, din oficiu, orice reglementare sau practică națională contrară unei dispoziții a dreptului UE, presupun revizuirea Constituției în vigoare. În plan practic, efectele acestei Hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituției în vigoare, care, însă, nu se poate face de drept, ci exclusiv la inițiativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii și în condițiile prevăzute chiar în Constituția României.”

Autor

Gilda Popa

Gilda Popa este licențiată în Drept și a urmat un master de psihologie organizațională la Facultatea de Psihologie - Universitatea București. A intrat în presă accidental, după ce a câștigat ... vezi toate articolele