Alegeri prezidențiale în Franța: Emmanuel Macron conduce în exit poll-uri, față de Marine le Pen. Cei doi își vor disputa finala din 24 aprilie

Așa cum anticipau sondajele de electorale din ultimele zile, în turul doi se vor înfrunta preşedintele actual Emmanuel Macron (La République en marche, LREM) şi candidata de extremă dreaptă Marine Le Pen (Rassemblement national, RN).

Principalii doi candidaţi la alegerile prezidenţiale din Franţa, actualul şef al statului, centristul Emmanuel Macron, şi politician de extremă-dreapta Marine Le Pen, s-au calificat duminică în finală prezidențială din 24 aprilie.

Potrivit primului exit-poll după închiderea urnelor, Emmanuel Macron a obținut 28,1%, iar Marine Le Pen 23,3% din voturi.

Un exit poll realizat de publicația La Libre din Belgia și publicat cu doar două ore înainte de închiderea urnelor din marile orașe franceze și cu doar o oră înainte de închiderea urnelor din zonele rurale ale Franței europene arăta că Macron și Le Pen sunt la egalitate.

Ambii ar strânge câte 24% din voturi, fiind urmați de Jean-Luc Melenchon, candidatul de extremă stângă, care ar ocupa poziția trei cu 19% din voturi. În spate s-ar afla Valerie Pecresse și Eric Zemmour, care ar obține fiecare câte 8% din voturi.

Emmanuel Macron a votat împreună cu soţia sa, Brigitte, în staţiunea litorală Le Touquet-Paris-Plage, în nordul ţării, unde a fost întâmpinat la secţia de votare de o mulţime de suporteri.

La mijlocul zilei (ora 10.00 GMT), rata de participare era de 25,48%, cu trei puncte procentuale sub cea din 2017 (28,54%), potrivit cifrelor Ministerului de Interne de la Paris.

Totuşi, participarea o depăşea cu patru puncte pe cea consemnată la aceeaşi oră pe 21 aprilie 2002 (21,39%), când s-a înregistrat recordul de absenteism la un prim tur al prezidenţialelor.

Participarea la vot până la ora 17.00, în primul tur al alegerilor prezidențiale franceze, era de 65%, potrivit cifrelor anunțate de Ministerul de Interne, o scădere de 4,4 puncte procentuale comparativ cu prezența înregistrată la aceeași oră la scrutinul din 2017 (69,42%).

Această prezenţă este în schimb cu 6,5 puncte procentuale mai mare decât cea din 2002 (58,45%), anul în care s-a înregistrat recordul absenteismului la un prim tur al alegerilor prezidenţiale.

Francezii au avut de ales între nu mai puțin de 12 candidați la alegerile prezidențiale de duminică, însă doar câțiva au fost cotați cu o intenție de vot semnificativă pentru scrutinul în care președintele Emmanuel Macron caută să obțină un nou mandat de 5 ani.

În Franța, publicarea sondajelor la ieșirea din urne până la închiderea secțiilor de votare este interzisă prin lege, motiv pentru care astfel de informații apar doar în presa belgiană. Rezultatele de tip exit-poll se dau în site-uri franceze din Belgia, unde nu intervine legea franceză.