ENERGY NOW III. Ce se întâmplă cu facturile la energie? Dumitru Chisăliță (AEI): „Nu facem decât să mutăm o problemă dintr-un buzunar în altul”. Previziuni sumbre pentru 2025

Prețurile la energie vor continua să crească, iar prin noua schemă de ajutor pentru susținerea facturilor consumatorilor casnici și economici statul nu face decât să mute pe moment problema în ograda furnizorilor, spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, la conferința ENERGY NOW III, organizată de Gândul.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, invitat la a treia ediție a Conferinței Energy Now organizată de Gândul, este de părere că schema de ajutor ar fi trebuit să fie aplicată în funcție de venit, nu de consum, așa cum arătau oficialii la momentul adoptării, respectiv consumatorii casnici vulnerabili, în paralel cu legea care tratează special consumatorii casnici vulnerabili.

„Prețurile vor fi cel puțin la fel de mari”

Noua schemă de ajutor a fost adoptată de Guvern, în 18 martie, pentru susținerea facturilor la energie electrică și gaze naturale, și vizează perioada de la 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, deci la finalul primei scheme care acorda facilități.

„Tot mai mult se adeverește ceea ce spunea noi, Asociația Energia Inteligentă (AEI), acum un an, că avem o urgență energetică, deci, oficial, nici acum nu vrem să o recunoaștem, dar o simțim tot mai mult, fie sub aspectul prețurilor, fir sub aspectul cantităților, fie sub aspectul – să-i spunem – pericolului care planează asupra noastră din punctul de vedere al alimentării în continuare cu produse energetice”, a comentat Dumitru Chisăliță, la a treia ediție a Conferinței Energy Now, apreciind că persoanele vulnerabile nu beneficiază de un pachet real de măsuri catre să le vină în ajutor, să prevină dificultățile în acest context al scumpirilor la energie.

Mai mult, crede specialistul, trendul ascendent al prețurilor nu se va opri aici. „Ce se va întâmpla la anul? Nu se va întâmpla nimic! Prețurile vor fi cel puțin la fel de mari, dacă nu mai mari”, a explicat Dumitru Chisăliță, făcând referire la studiul AEI publicat în urmă cu două săptămâni, care arăta că la fiecare zece ani cel puțin se vor dubla prețurlle la majoritatea formelor de energie.

Plafonarea prețurilor la gaz și energie nu rezolvă problemele prezente din energie, doar le amână până în primăvara viitoare, când vom constata că sărăcia eergetică este mai mare și că mulți consumatori au probleme în achitarea facturilor, anunța recent AEI, arătând că studiul scoate în evidență trendul crescător al prețurilor la energie în următorii ani, majoritatea prețurilor cel puțin se vor tripla în următorii 30 de ani.

„A aștepta ca la anul să avem prețuri cum am avut în 2020 este o utopie. Din punctul meu de vedere, trebuie să ne pregătim pentru viitor, ținând seama de aceste aspecte, că prețurile pe care le-am avut nu se vor mai întoarce, cel puțin pe gaze naturale, pe petrol, nu vom mai avea aceste prețuri și trebuie să ne pregătim pentru aceste elemente”, spune Dumintru Chisăliță.

„Faptul că am venit și am pus așa, doar o paranteză și am spus «Noi înghețăm totul și ne facem că nu vedem nimic din ce se întâmplă în jurul nostru» nu reprezintă avantaje nici pentru consumatori – sau nu pentru toți consumatorii – nici pentru toți furnizprii și nici pentru statul român – care de fapt suntem tot noi – și noi va trebui să plătim diferența dintre 310 lei/Mw și prețul din contract. Trebuie să fim foarte conștienți, nu facem decât să mutăm o problemă dintr-un buzunar în altul, nu facem decât să mutăm niște bani dintr-un buzunar în altul, nu rezolvăm sub nicio formă ceea ce ar fi trebuit cât de cât rezolvat, pentru că la anul probeleme vor fi mai complexe, pentru trei ani, mai complexe”, este de părere specialistul în energie. În plus, el a atras atenția că anul viitor este și unul preelectoral, iar „probabilitatea ca cineva să facă ceva este foarte mică”, iar această perioadă se va prelungi până în 2025. „Probelemele în 2025 vor fi extraordinat de mari pentru sectorul energetic”, consideră președintele AEI.

Prin noua ordonanță, spune Dumitru Chisăliță, statul nu face decât să rezolve problema de moment cu mâna furnizorilor, lăsați să asigure gazele naturale și energia electrică „până când statul se va gândi și va avea bani – trebuie să fim foarte conștienți, impactul financiat al acestor măsuri este enorm, enorm de mare – și până când statul va avea banii să restituie acești bani, va fi la nivelul furnizorilor să rezolve această problemă”.

O posibilă hartă a încălzirii

Dumitru Chisăliță este de părere că statul a pus căruța înaintea cailor, respectiv în loc să planifice cum va arăta sectorul energetic, să gândească un mix energetic, a păstrat sistemul așa cum era în anii 50 – 60 – contruit pe seturi de producție, mix energetic și consum valabile acelei epoci.

„În primul rând trebuie să gândim modelul sistemului energetic care va funcționa în anii 2050 – 2070, iar pe acest model va trebui să venim și să compltăm cu aceele resurse pe care le avem – cu cât mai multe regenerabile, cu atât mai bine – dar nu e suficient să le gândim, în sistemul de producție, ci și în sistemul de stocare și de transport și comvertibilitate. De exemplu, fără prezența hidrogenului în această ecuație, ideea de a folosi resurse regenerabile într-o proporție foarte mare și fără dublarea acelor capacități cu resurse securitare, nu avem nicio șansă”, a spus Dumitru Chisăliță, care a detaliat propunerile de acțiuni pentru un sistem care să asigure securitatea energetică.

Într-o analiză recentă, AEI prezenta un model care presupune ca fiecare localitate ar trebui să-și stabilească sursele de energie locale (LES), care să fie susținute prin Politicile Publice Naționale, astfel că, în urma unei analize, AEI aprecia că

• în zona centrală, dar și în zonele în care există resurse de gaze naturale, acestea ar trebui să continue să utilizeze gaze naturale în sistem individual, concomitent cu măsuri de reducere a pierderilor, eficientizare și măsuri de captare a CO2 și stocare în zăcăminte depletate cu scopul atingeri nivelului de Zero Net CO2 în 2050.
• în zona de vest și nord vest a României, acolo unde există resurse geotermale este importantă sprijinirea prin Politici Publice Naționale și Locale exploatării și dezvoltării ale resurselor geotermale.
• în zona de deal și munte, Politicile Publice Naționale și Locale trebuie să sprijine exploatarea și dezvoltarea tehnologiei pentru folosirea biomasei, biogazului, deseurilor.
• în zona de est a României, dezvoltarea resurselor de încălzire trebuie să ia în considerare sprijin în folosirea pompelor de căldură și a deseurilor, lucrări cu costuri mari de investiție, dar care prezintă costuri reduse de operare, fiind astfel un mijloc de a rezolva și problemele sociale cu care această zonă se confruntă.
• în zona de sud est și sud a României, dezvoltarea rețelelor noi de distribuție pe hidrogen, sau amestec hidrogen – gaze naturale, hidrogen care se poate produce din excedentul de energie regenerabilă produsă în imediata apropiere a acestor zone (Dobrogea), de unde pot să fie transportate prin conducte și folosit în amestec cu gazele naturale, după adaptarea rețelelor existente, concomitent cu măsuri de reducere a pierderilor, eficientizare și măsuri de captare a CO2 și stocare în zăcăminte depletate cu scopul atingeri nivelului de Zero Net CO2 în 2050
• în zonele aglomerate (ex București – Ploiești) – module mici nucleare – SMR care au posibilitatea de a produce energie termică și enrgie electrică.