EXCLUSIV VIDEO | Europarlamentarul Dragoș Pîslaru: ”Există o neîncredere în promisiunile politicienilor, iar în politică există o doză de bullying. În lumea ideală, oamenii nu ar trebui să depindă în activitatea lor de ifosele politicienilor”

Dragoș Pîslaru, președintele Comisiei pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale din Parlamentul European și copreședinte al partidului REPER, a vorbit în interviul pentru Gândul, despre oamenii care i-au dat cea mai frumoasă, dar și cea mai dură lecție a politicii. Europarlamentarul recunoaște că, în lunile în care USR-PLUS a fost la guvernare, au existat momente în care s-a văzut clar că nu erau pregătiți să facă acest pas.

Dragoș Pîslaru susține că a învățat multe lucruri din experiența USR, dar, mai presus de toate, a înțeles că în politică nu este totul să ai deziderate frumoase, ci trebuie să ai oameni profesionalizați care să-și asume ideile și să le pună în practică.

Europarlamentarul susține că prima cărămidă importantă pentru România, respectiv pentru politica românească, trebuie pusă în 2024 și consideră că viitorul politicii trebuie făcut cu tineri care au gândire critică, au studii, vor să se implice, dar care să fie și pregătiți pentru asta, să știe ce înseamnă bugete, ce înseamnă administrație publică.

SPORT David Popovici, provocare pentru înotătorul care a câştigat patru medalii de aur la JO Paris 2024

23:16

APĂRARE MApN: „A fost detectat un semnal de țintă aeriană de mici dimensiuni la 15 km de Chilia Veche”

23:10

Copreședintele REPER mai spune că, în lumea ideală, oamenii nu trebuie să depindă de politicieni în activitatea lor, ci doar trebuie să știe cine îi reprezintă, ca să poată să tragă de mânecă.

Dragoș Pîslaru are convingerea că România are un traiect proeuropean și că va putea să ajungă în top șase țări în UE, inclusiv ca dezvoltare economică.

„Există o doză de bullying politic”

De la cine a primit Dragoș Pîslaru cea mai bună, dar și cea mai dură lecție despre politică?

Numesc mai întâi ceva colectiv și după aceea o să numesc și individual. Știți cum este? Eu am fost, așa, mai competitiv când eram în școală și era un grup de colegi care trăgeau, era o chestie de emulație. Și în școală, și în facultate, vă aduceți aminte, îi știai pe cei care sunt cei mai buni.

Așa mă simt eu acum în Parlamentul European și așa m-am simțit și în guvernul tehnocrat. Alături de oameni mișto, de oameni bine pregătiți, crești. Este atât de important să fii într-un mediu de oameni profesioniști. Factorul colectiv despre care vă vorbeam este experiența din Parlamentul European, am învățat de la politicieni din toate celelalte state membre ale UE și este fascinant.

La nivel individual, cred că ceea ce aș putea să spun cu siguranță este că, în cercul acesta al nostru mic de tehnocrați, cu oameni ca Dragoș Tudorache, Ramona Strugariu, Alin Mituța, Dacian (n.r. – Dacian Cioloș), până la urmă care a și avut încredere în mine în 2016, ăsta este cercul în care am înțeles cu adevărat din ce în ce mai multe lucruri.

Nu sunt eu un politician cu foarte mare dexteritate pe jocurile astea interne și există o doză de bullying politic la noi, unde eu nu am neapărat încă toate competențele și nici nu-mi doresc să le dobândesc prea repede. Dar, în materie de a înțelege, de fapt, care sunt demersurile politice, ce trebuie făcut, cum trebuie făcut și mai ales când ai o poziție în care ești în postura să faci și să livrezi, aici, diferențele sunt fundamentale. 

„România a crescut cu 448% PIB din ‘89. Dar cu ce, cu o zecime din autostrăzi?”

Care este pariul lui Dragoș Pâslaru pentru România?

Cred cu tărie că România are un traiect proeuropean și că va putea, într-adevăr, să ajungă în top șase țări în UE, inclusiv la dezvoltarea economică, dacă ne punem cu adevărat în cap chestia asta. Nu există minuni, nu se poate face peste noapte, nu politicienii o să livreze lucrul ăsta, dar cred că dacă lucrăm mai bine cu generația care vine și începem să înțelegem ce putem noi să facem dacă ne punem în cap lucrul acesta, este fascinant.

România a crescut cu 448% PIB din ‘89 încoace. Dar cu ce? Cu o zecime din autostrăzi? Cu o treime din populație care nu muncește?  Cu o treime din suprafața arabilă nefolosită? Există o potențialitate enormă a acestei țări și eu chiar cred cu tărie că putem avea o Românie modernă, proeuropeană și care să fie la masa deciziilor într-un orizont de zece ani de acum încolo, liniștit. Și, într-adevăr, cred că prima cărămidă importantă trebuie pusă în 2024.

„Susținem diminuarea vârstei de vot până la 16 ani”

Vine formațiunea REPER cu un suflu politic nou? Care este ținta? După ani în care oamenilor li s-au livrat atâtea promisiuni, foarte rar onorate de politicieni, cât de greu este să recâștigi încrederea cetățeanului?

O mare, mare speranță pe care clasa politică ar trebui s-o aibă este legată de implicarea tinerilor în politică. Ați văzut, noi susținem chiar diminuarea vârstei de vot până la 16 ani și menționam mai devreme faptul că vedem crearea unui spațiu pentru tineri, fără constrângerile muncii de partid. Pur și simplu, noi, la REPER, suntem în căutare de tineri care sunt mișto, au gândire critică, au studiat în domeniile lor și vor să contribuie cu idei.

De aceea, în perioada următoare o să am o căutare activă în campusurile universitare, atât în țară, cât și afară, pentru a putea reuni, restrânge niște minți luminate în rândul tinerilor care, cumva, să creeze această emulație și dorința de implicare. Acesta este, pentru noi, un reper extrem de important.

În paralel cu acest lucru, ceea ce vrem noi să facem este, în loc să venim cu un program politic de vreo 300 de pagini, pe care îl vom avea, vom veni cu niște diferitori majori în ceea ce înseamnă abordarea obiectivelor de politică publică. Cred că acum, când oamenii se uită la politicieni, există o neîncredere cu privire la orice promisiune. Cred că acum poți să recâștigi oamenii unul câte unul. De aceea, este important să avem niște obiective foarte bine cuantificate.

„Ar trebui ca oamenii să nu fie dependenți de politicieni”

Am vorbit în cadrul interviului nostru despre un obiectiv pe care partidul REPER îl are, și anume reducerea sărăciei în România. Cum faceți concret asta, aveți pârghiile necesare? 

Spunem reducerea sărăciei. Cu cât reduci? Un milion. De unde iei? 250.000 de copii sunt în sărăcie. Avem garanția pentru copii. Avem instrumente, avem bani, avem plan de acțiune, hai să vedem cum îi luăm, de unde îi luăm. Apoi, o grămadă de tineri care sunt în șomaj. Hai să vedem cum îi atingi, cum îi îndrumi, cum îi ajuți. Avem bani, iarăși, suntem în UE, avem bani, avem tot ce ne trebuie.

Astea sunt genul de obiective concrete pe care le poți avea și care au fost ignorate de ani de zile, dar care pot să te ajute să scoți oamenii din zona asta de sărăcie. Ce ne dorim noi este ca oamenii să nu fie dependenți de politicieni.

În lumea mea ideală, oamenii ar trebui să-și vadă de treaba lor și să nu aibă treabă cu politicienii. Poate să știe cine sunt cei care-i reprezintă și să-i tragă de mânecă, dar altfel să nu trebuiască să fie dependenți de politicieni pentru activitatea lor. Să nu depindă de ifosele politicienilor.

La sfârșitul lunii octombrie și începutul lunii noiembrie, vom avea o caravană în care vom pune aceste concepte importante și cifrele din spate, și sper eu că se va simți un suflu nou. Nu îmi fac iluzii că, peste noapte, vom schimba spectrul politic, dar am învățat niște lucruri importante. În acest moment, politica aceasta de stil vechi este foarte abilă și dacă îi dai posibilitatea pentru foarte puțin timp să-și revină, ea va reveni mai abitir ca înainte. De aceea, este foarte important să știi foarte, foarte clar care este construcția pe care vrei s-o pui în loc. Nu este suficient să spui: „nu mai vreau politizarea educației”, spui: ”cum fac, într-adevăr, să mă asigur că numesc meritocratic”.

Am avut problemele astea când am fost la guvernare opt luni, când a fost USR-PLUS, nu am excelat din perspectiva asta pentru că nu eram pregătiți. Și acum cred eu că sunt niște lecții foarte importante de învățat.

„În politică, este foarte importantă partea asta de profesionalizare”

Ce ați învățat din experiența USR și nu mai vreți să repetați cu REPER? 

Faptul că – și asta este un lucru pe care îl facem acum cu REPER – cine intră într-un partid primește de la început întrebarea: ”Intri într-un partid că îți place să susții o idee, că vrei să fii parte a unei comunități sau că vrei să fii ales sau numit?” Dacă vrei să fii ales sau să ai o funcție publică, păi atunci trebuie să te pregătești! Ai nevoie de o orientare profesională, să știi ce înseamnă bugete, să știi ce înseamnă administrație publică.

Noi am avut foarte multă euforie și entuziasm, au intrat o grămadă de oameni minunați, dar s-a pus problema: se pricepeau ei la a fi consilieri locali, județeni, consilieri, miniștri? Din nefericire, în anumite cazuri, nu vreau să generalizez, nu erau pregătiți. Trebuie să existe ceva profesionalizat. Este, dacă vreți, politica de cadre. Și să-ți asumi.

Noi vrem ceea ce se numește școala sau, dacă vreți, așa, mai sofisticat, Academia REPER, în care să avem acest parcurs de formare personalizată, să știm că ne școlim o serie întreagă de consilieri locali, județeni, deputați, senatori etc. Este foarte importantă partea asta de profesionalizare. Nu este suficient să pui deziderate frumoase, la capătul zilei ajungi la guvernare. Cu cine le faci și ce știi să faci? Este foarte important să spui foarte clar ce vrei să ai, nu o opțiune de ministru, cinci opțiuni de ministru.

Să ai în spate o cohortă întreagă de oameni pe care să poți, într-adevăr, să-i ai în funcții politice-cheie. Asta este lecția fundamentală. Drumul către Iad este pavat cu bune intenții. Așa am fost și noi (USR-PLUS, n.r.). Nu cred că cineva ne poate acuza că nu am avut bune intenții. Nu cred că nu am avut idei bune, pur și simplu nu am fost suficient de pregătiți pentru a le pune în practică.

În aprilie 2021, USR, condus atunci de Dan Barna, a fuzionat cu PLUS, al cărei președinte era Dacian Cioloș, prin decizia instanței, numele oficial devenind Uniunea Salvați România. Înainte de unificarea USR cu PLUS, cele două partide au funcționat ca alianță USR-PLUS, fiind înființată în 2019, pentru a candida împreună la alegerile europarlamentare, apoi și pentru cele prezidențiale, parlamentare și locale. Ulterior, la alegerile USR din octombrie 2021, Dacian Cioloș a fost ales președinte al partidului.

Dacian Cioloș a demisionat pe 7 februarie din funcţia de preşedinte al USR, spunând că este o decizie firească și de bun-simț, în condițiile în care programul său prin care a propus reformarea USR a fost respins de Biroul Național al partidului. Cioloș s-a aflat la șefia USR doar patru luni, după ce a câștigat alegerile „la mustață” în fața contracandidatului său, Dan Barna.

După ce a demisionat din USR, Dacian Cioloș anunța, la scurt timp, înființarea unei noi formațiuni politice, partidul REPER, împreună cu europarlamentarii Ramona Strugariu, Dragoș Pîslaru, Alin Mituța și Dragoș Tudorache. Plecarea acestora din USR a fost urmată și de alți politicieni ai partidului, care s-au alăturat REPER.

După alegerile parlamentare din 2020, USR-PLUS a fost la guvernare, alături de PNL și UDMR. Cei șase miniștri ai USR-PLUS – Dan Barna, Claudiu Năsui, Cătălin Drulă, Ioana Mihăilă, Cristian Ghinea și Sergiu Teleman – au demisionat în bloc, în septembrie 2021, după mai multe acuzații la adresa premierului de atunci, Florin Cîțu.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | Europarlamentarul Dragoș Pîslaru: „În România, avem o discuție despre salariul minim profund politizată. Noua Directivă europeană ia din mâna Guvernului decizia de a hotărî soarta salariatului” 

EXCLUSIV VIDEO | Europarlamentarul Dragoș Pîslaru, despre ”cea mai scumpă iarnă”: ”Una este să încerci să faci economie și alta e să mori de frig și să nu poți să-ți plătești factura. La nivel european, vor fi luate măsuri”

EXCLUSIV VIDEO | Cum se vede România de la Bruxelles? Europarlamentarul Dragoș Pîslaru: „Este privită ca un mare paradox, o țară a contrastelor, alegând foarte des să stea în defensivă”

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele