Eurostat: Românii au mai puține probleme decât italienii în privința încălzirii locuinței. Procentul celor care nu își permit să își încălzească suficient casele, în scădere
Aproximativ 6,9% dintre cetățenii Uniunii Europene au declarat, în anul 2019, că nu își permit să își asigure încălzirea locuinței în mod corespunzător.
Procentul persoanelor care susțin acest lucru este în continuă scădere în ultimii ani la nivelul Blocului comunitar, de la un vârf de 10,8% înregistrat în anul 2012, după cum arată datele publicate miercuri de către Oficiul European de Statistică (Eurostat), citat de site-ul agenției Agerpres.
La nivelul statelor membre ale Uniunii Europene situația variază foarte mult, de la peste 30% la doar 2%.
Românii au mai puține dificultăți în acest sens decât italienii
România se află pe locul 7 la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește procentul de persoane care susțin că nu reușesc întotdeauna să își încălzească în mod corespunzător locuințele, situația din țara noastră fiind mai bună decât cea din Italia, care se află pe locul 6 în acest top.
Astfel, cel mai ridicat procent de persoane care susțin că nu își permit să își încălzească suficient locuința s-a înregistrat în 2019 în Bulgaria (30,1%), Lituania (26,7%), Cipru (21%), Portugalia (18,9%), Grecia (17,9%), Italia (11,1%) şi România (9,3%).
La polul opus se află Finlanda, Austria, Suedia, Slovenia, Luxemburg, Estonia și Germania, țări în care în jur de 2% dintre respondenți au declarat că întâmpină dificultăți în acest sens.
La fel ca la nivelul întregii Uniuni Europene, în procentul celor care susțin că nu își permit să asigure încălzirea corespunzătoare a locuinței a scăzut constant în ultimii ani și în România.
Dacă în 2007, anul aderării României la Uniunea Europeană, numărul celor care aveau probleme în acest sens era de 33,3%, în 2017 procentul ajungea la 11,3%, pentru a ajunge în 2019 la 9,3%.
Românii locuiesc în casele cele mai aglomerate din UE
Locuințele din România sunt cele mai aglomerate din Uniunea Europeană, potrivit Eurostat.
În cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, 17,2% din populaţie trăia anul trecut în gospodării supraaglomerate, adică numărul camerelor era insuficient comparativ cu cel al membrilor din gospodărie, pe primul loc situându-se România, cu aproape jumătate din populaţie (45,8%), arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică.
Alte state membre UE aflate într-o situaţie similară, cu două din cinci persoane care trăiau în anul 2019 în gospodării supraaglomerate, sunt Letonia (42,2%), Bulgaria (41,1%), Croaţia (38,5%) şi Polonia (37,6%). La polul opus, statele membre cu cele mai scăzute rate de supraaglomerare sunt Cipru (2,2%), Irlanda (3,2%), Malta (3,7%) şi Olanda (4,8%).